



Joi, 12 iunie, în cadrul Sports Festival din Cluj-Napoca, a fost prezentat Barometrul Sportului în România, realizat de IRES la cererea Sports Festival, care analizează nivelul de activitate sportivă și percepțiile românilor asupra sportului și a unui stil de viață sănătos.
Ca și în edțiile anterioare ale Sports Festival, o atracție principală a fost Sports Talks, o serie de discuții cu diverse personalități din sport și domenii conexe.

Barometrul Sportului în România, lansat la Sports Festival
Pe scena din apropierea hotelului Radisson Blu, au fost prezentați Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, și Mirel Alexa, directorul executive al Sports Festival, care au lansat în premieră Barometrul Sportului în România.
După ce România a participat la studii de nivel european, Sports Festival a solicitat un studiu național pentru a oferi o imagine detaliată asupra atitudinilor și percepțiilor față de sport.
Un aspect important relevat de studiu este că 68% dintre români se implică în activități fizice sau sportive. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2025 prin interviuri telefonice, cu 1085 de participanți, cu vârste de peste 18 ani.
Respondenții au fost împărțiți în 3 categorii: superactivi (28%, care fac sport de 5 ori pe săptămână), activi (41%, care practică sport de 2 ori/lună până la 3-4 ori/săptămână) și inactivi (32%, care nu fac mișcare).

Cele trei categorii mari ale populației adulte din România
Cei care afirmă că practică sport (95%) merg pe jos cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână. 35% fac antrenamente acasă de 1-2 ori pe săptămână, 28% aleargă, iar 24% merg cu bicicleta.
Fotbalul, sportul preferat de adulții din România
Doar 18% dintre cei care fac mișcare au declarat că practică sporturi de 1-2 ori pe săptămână și tot 18% au menționat fitnessul. Cel mai popular sport rămâne fotbalul (52%), urmat de înot (17%) și tenis (12%).
Sporturile de echipă sunt mai puțin populare printre români: baschet (5%), volei (5%), handbal (3%).
Chiar dacă mersul la sală este considerat o activitate modernă, studio IRES arată că doar 10% din cei activi sau superactivi au abonament la sală, iar 15% intenționează să-și facă un abonament în următorul an. Astfel, mai puțin de o cincime din populația adultă a României (17%) ar putea avea un abonament la sală în următorul an.

Barierele în practicarea sportului
Peste jumătate dintre respondenți (53%) au indicat lipsa timpului ca principală motivație pentru care nu fac sport, iar 39% au menționat problemele de sănătate.
Un aspect notabil este că 18% dintre participanți au raportat emoții negative (rușine, disconfort, teamă) asociate cu practicarea sportului în public. De asemenea, aproape o treime (29%) consideră că nu au suficiente resurse pentru a face sport și a avea un stil de viață sănătos, incluzând resurse financiare, lipsa timpului liber și a spațiilor disponibile.
Aproape jumătate dintre respondenți (44%) consideră că nu există parcuri sportive situate la 15-20 de minute de mers pe jos de locuințele lor. Situația este mai gravă în cazul sălilor de fitness și al piscinelor.
55% afirmă că în apropiere nu există nicio sală de fitness și 81% nu au acces la săli de înot sau bazine olimpice. De asemenea, o treime din respondenți (75%) au recunoscut că în comunitatea lor nu au fost organizate evenimente sportive sau că acestea au fost foarte rare.
Autoritățile locale și statul, ineficienți în promovarea sportului
Când au fost întrebați despre organizarea eficientă a activităților sportive, psihologii, brandurile din domeniul fitness și ONG-urile au fost menționate ca fiind cele mai complicați. În contrast, doar 38% consideră că școlile contribuie eficient la promovarea sportului, iar 27% cred că autoritățile locale sunt eficiente în acest sens.
Cu toate că oamenii se așteaptă ca autoritățile locale, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Agenția Națională pentru Sport să fie proactive în această privință, 80% dintre respondenți consideră că autoritățile nu depun suficient efort.
Aproape 70% din respondenți cred că cele mai eficiente măsuri pe care autoritățile le pot lua pentru a încuraja activitatea fizică sunt investițiile în infrastructura sportivă publică și programele sportive gratuite pentru copii și tineri.

Percepțiile românilor asupra eforturilor autorităților pentru promovarea sportului
Este important de menționat că aproape jumătate dintre cei intervievați (48%) au peste 50 de ani, iar majoritatea (81%) nu au studii superioare. De asemenea, conform Barometrului Sportului în România, mai mult de jumătate dintre aceștia (51%) au venituri de până la 3000 lei pe lună.
Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare care oferă o imagine clară asupra modului în care românii percep și practică sportul, îndemnând la o dezbatere realistă privind dezvoltarea sportului ca fenomen social și de sănătate publică.
– Bianca Dobre, coordonatoarea studiului