Fostul mare atacant al „Die Mannschaft” a fost un adevărat antagonist pentru România la Campionatul European din 1984. După meciul egal cu Spania, scor 1-1, datorită unei reușite a lui Loți Boloni, naționala română s-a pregătit pentru confruntarea cu Germania Federală, campioana Europei de atunci, disputată la doar trei zile distanță.
FOTO. Marele Rudi Voller, prezent la meciul Cehia U21 – Germania U21
În acea confruntare, Voller a reușit o „doppietta”. Nemții au început în forță, deschizând scorul în minutul 25 prin Völler. Meier a centrat perfect, profitând de o eroare a lui Silviu Lung, iar Rudi Voller a marcat cu capul.
Lucescu l-a înlocuit pe Gică cu Zare, iar „tricolorii” au reluat repriza a doua în forță. După doar un minut, românii au egalat datorită unei faze frumoase: Rednic a pasat lui Klein, care a lăsat mingea să treacă, iar Coraș a înscris cu un șut de la 16 metri.
Atacantul Sportului a avut apoi o oportunitate imensă, scăpând singur cu Schumacher, dar a fost imprecis în încercarea sa de a-l lobda pe portarul german. De cealaltă parte, nemții au marcat din nou: Rummenigge și Voller au adus-o pe Germania în avantaj, ultimul reușind „dubla”.
Ioan Chirilă a menționat în Sportul din 18 iunie 1984: „După pauză, echipa României a realizat egalarea rapid, a echilibrat jocul și a ratat de trei ori o nouă egalare, după ce Germania a condus cu 2-1.” Aceasta a fost singura confruntare a lui Rudi Voller cu România.
La finalul partidei, Voller a schimbat tricouri cu marele Costică Ștefănescu. Atât Germania, cât și România au fost eliminate din competiție.
Rudi Voller și Costică Ștefănescu – EURO 1984
Carieră deosebită, încununată cu un titlu mondial și o Ligă a Campionilor
Pe parcursul carierei, Völler a evoluat pentru 1860 Munich, Werder Bremen, AS Roma, Marseille și Bayer Leverkusen, obținând 90 de selecții pentru Germania de Vest și Germania reunificată.
După retragerea din activitate, a antrenat echipe precum Leverkusen, naționala Germaniei (între 2000 și 2004), Roma și din nou Leverkusen.
Începând din 2005, timp de 17 ani, a fost director sportiv la „farmaciști”, ocupând aceeași funcție și la echipa națională, începând cu 2023. Printre cele mai importante realizări ca jucător se numără câștigarea Cupei Mondiale din 1990 și a Ligii Campionilor în 1993, alături de Marseille, care rămâne, până recent, singura echipă din Hexagon cu această performanță. De asemenea, a disputat o finală de Cupă Mondială, pierdută de „Die Mannschaft” în fața Braziliei, în 2002.
