Bravo, România! Au dat dovadă de determinare! Merită să ne reprezinte la Mondial!

Finalul meciului. Jucătorii noștri se prăbușesc pe gazon, epuizați. Deși România a fost învinsă clar de Olanda, fanii din stadion aplaudă echipa care a dat totul, alergând neobosit din primul până în ultimul minut. A fost dificil să facem față olandezilor, care vin dintr-un sistem ce produce anual zeci de jucători tineri. Noi am căutat cei mai talentați juniori din generația 2006 până și în America.

Sunt, însă, multe lucruri positive în aventurile naționalei la acest Campionat European. Pe lângă dedicare și ambiție, observăm spiritul de echipă. Jucătorii nu s-au reproșat unii altora, au arătat sportivitate, evitând să se tăvălească la fiecare contact, așa cum se întâmplă adesea în campionatul nostru. Declarațiile de la final au fost inteligente și raționale, iar relația cu publicul a fost excelentă – băieții nu au fost fluierați la cele două înfrângeri, ci, dimpotrivă, au fost aplaudați!

Fotbal modern și curajos

Jucătorii tineri aduc un fotbal mai dinamic, curajos, mai concentrat pe atac. Îmbunătățim construcția jocului, câștigăm dueluri (13-11 în dueluri aeriene) și recuperăm mingi (9-5 în intercepții), avem și presiune pe poartă (18-20 la șuturi, dintre care 6 pe poartă). De asemenea, driblingurile sunt eficiente (9 reușite din 24 încercate, comparativ cu 13 din 26 pentru olandezi).

Este un joc mai atractiv, mai provocator și mai modern, chiar și cu mici greșeli întâmpinate în meciurile cu Spania și Olanda. Consider că așa învățăm și ne dezvoltăm, atât ca echipă, cât și ca personalitate.

Această generație nouă, cu o viziune proaspătă și susținută de un public tânăr, aspiră la performanțe mai înalte, chiar dacă înțeleg că nu suntem la același nivel cu Spania și Olanda și că momentan, mai este de lucru.

Dacă ne dorim să ajungem la Campionatul Mondial din 2030, acești jucători trebuie să fie susținuți și să nu fie uitați pe băncile de rezerve ale echipelor de club. Totuși, aceasta nu depinde doar de noi, ci și de concepțiile învechite ale celor din conducere, care trebuie să se modernizeze.

De la Fălcușan la David Matei și Vermeșan

Am încredere în această generație, deja le cunosc numele și fețele.

Simon, bun la reflexe și respingeri, deși mai are de lucrat la jocul de picior.

Fălcușan, căpitanul, calm și anticipativ, îmi amintește de marii jucători ai trecutului.

Marincău, un Bumbescu mai rafinat care știe să avanseze mingea în fața porții adverse, promițând a fi un nou Gică Popescu.

Călugăr și Cercel pe flancuri, David Matei la mijloc este un jucător tehnic, un decar care mai trebuie să câștige în forță și curaj.

Szimionaș, eficient la recuperări și cu o capacitate de efort remarcabilă.

Guțea, capabil să destabilizeze apărarea adversă, are un bun control al mingii și curajul de a trage la poartă, abilități întâlnite și la colegii săi.

Vermeșan, un atacant precum Cămătaru, protejează mingea excelent, iar pentru a se descurca bine, are nevoie de pase decisive de la mijloc.

David Barbu, tehnic și eficient, ar trebui să fie folosit mai mult la Craiova, mai ales după plecarea lui Mitriță.

Și nu sunt singurii. Băsceanu, de exemplu, are potențial mai mare decât a arătat la acest European. Kodor este și el un atacant puternic și tenace.

Putem juca fotbal

În ansamblu, este o echipă bine organizată. O națională care ne amintește că putem juca fotbal așa cum își dorește și antrenorul nostru. Poate selecționerul viitor va avea ochi și pentru acești tineri.

Am fost prezent la meciul cu Olanda și a fost o experiență memorabilă. În ciuda rezultatului, am văzut o echipă care a echilibrat jocul în primele 35 de minute, având în vedere superioritatea olandezilor, iar în repriza a doua au reușit să își creeze ocazii, determinând publicul să îi aplaude din tot sufletul.

Bravo, băieți! Suntem mândri de voi! Continuați să faceți progrese și împreună vom reuși!