Brandul Steaua a dispărut

Când vorbele sunt lăsate în urmă, au loc acțiunile. Iar acestea indică limpede că Steaua este o povară pentru bugetul de stat, care oricum este deja suprasolicitat.

Dacă FCSB nu este Steaua, atunci Steaua nu mai există

“Cel mai valoros brand din sportul românesc”, cum sunt convinși unii, nu reușește să atragă nici măcar 300.000 de euro din sponsorizări și publicitate. Între timp, Bacău, o echipă care a evoluat în Liga 3 în 2024, a reușit să strângă 1,8 milioane de euro de la sponsori.

271.000 de euroa obținut CSA Steaua București din sponsorizări și publicitate în 2024, conform datelor financiare oficiale

În același timp, FCSB se poate lăuda cu câștiguri de 2,5 milioane de euro. Campioana României se află pe profit, câștigă trofee și joacă în optimile Europa League. Se pare că funcționează bine fără brandul Steaua. Totuși, Steaua nu poate supraviețui fără FCSB.

Dacă FCSB nu este Steaua, ceea ce depășește orice limită a rațiunii, atunci Steaua nu mai are relevanță pe piață. Cifrele confirmă acest lucru.

Fanii nu se înghesuie la porțile CSA Steaua. O spune suma obținută din bilete

Alte date din raportul contabil al Stelei arată că 288.000 de euro din vânzările de bilete a încasat clubul în 2024, pentru toate secțiile, ceea ce demonstrează că brandul Steaua are dificultăți în a atrage nu doar sponsori, ci și suporteri.

Tineretul de azi nu poate fi atras de performanțe din trecut, indiferent cât de mari ar fi. Au nevoie de rezultate acum, într-o eră în care nu mai au timp să urmărească meciurile de la început până la sfârșit.

Cei care își petrec timpul prin birourile Clubului Sportiv al Armatei au ratat demult oportunitatea de a se asocia cu legendele Stelei.

De asemenea, suma obținută din drepturile TV este de 64.000 de euro, o sumă insignifiantă pentru standardele sportului profesionist.

Steaua reunește sub 1.000 de fani la majoritatea meciurilor din Liga 2.

Steaua nu stă rău la salarii

Unde se află Steaua pe o notă pozitivă? La salarii. S-au cheltuit 10,5 milioane de euro pe angajați, conform raportului financiar. Această sumă include salarii și bonusuri.

Dacă recompensele pentru sportivii olimpici sunt justificate prin performanțe, în special în sporturile individuale, este anormal să se investească sume considerabile în jucători de fotbal care nu joacă meciuri cu mize importante.

Steaua nu promovează din lipsă de dorință. Teoretic, toată lumea știe ce ar trebui făcut. Faptul că un club al Ministerului nu are acces în Liga 1 arată că România, cu toate defectele sale, nu este Rusia, Belarus sau Arabia Saudită.

În final, cea mai surprinzătoare sumă: 16 milioane de euro pentru cheltuieli operaționale. Banii par să fi fost mutați din fondurile salariale pentru a acoperi această categorie. Fără speculații, ne întrebăm doar cine beneficiază de această sumă.

Amatori veniți din Liga 4, plătiți de la bugetul de stat

În 2025, CSA estimează un buget de aproximativ 2 milioane de euro pentru echipa de fotbal care evoluează în Liga 2. Având în vedere că veniturile din sponsorizări, bilete și drepturi TV sunt extrem de mici, bugetul va trebui acoperit de contribuabili.

Astfel, noi plătim salariile unor fotbaliști amatori, veniți din liga a patra din Spania, cum ar fi Alex Gualda și Ruben Lopez Huesca. Și să nu uităm de comisioanele impresarilor care i-au adus. Este doar un exemplu al realității curente.

Între timp, Steaua rămâne un club cu rezultate mediocre în sporturile de echipă: retrogradări, clasări la mijlocul clasamentului și un loc 2 la polo.