Sure! Here’s a rewritten version of the article in Romanian, adhering to your requirements:
Mulțumit de victoria cu 2-0 în deplasare, Gâlcă a menționat că își dorește o transformare a echipei. Are însă resursele necesare pentru acest lucru?
Dacă rezultatul ar fi fost nefavorabil la Mioveni, cu siguranță discuțiile s-ar fi concentrat pe lipsa punctelor, iar scandalul ar fi fost inevitabil, mai ales în zona Gulești, unde problemele par să fie tot mai frecvente.
După ce și-au asigurat victoria în minutul 34 (o eventuală pierdere a avantajului de 2-0 ar fi dus la un scandal mult mai mare!), jucătorii Rapidului au fost observați destul de atent în timpul ultimei ore de joc. Criticile nu au întârziat să apară.
Doar PSG controlează jocul când conduce!
Un prim aspect este cedarea inițiativei. Era inevitabil având în vedere că Argeșul era echipa în urmă, așa că era normal să aibă mai multă minge și să domine terenul. Numai PSG deține 70% din posesie (chiar și în fața echipelor ca Real Madrid!) după ce conduce cu 2-0 din minutul 9.
Rapidul nu este PSG; este o echipă care de aproximativ doi ani termină pe ultimele locuri în playoff, iar în meciul de la Mioveni (în formula de start) nu a adus nimic nou comparativ cu sezonul anterior. Era echipa giuleșteană dominatoare în sezonul trecut? Nu! Atunci, de ce ar avea acum?
O pasăre cu aripi, dar fără trup
Practic, la Rapid nu s-au produs schimbări semnificative, în afară de antrenor. Gâlcă poate adopta o strategie diferită față de predecesorii săi, Șumudică și Lennon? Noutățile (până la integrarea lui Kramer și Baroane) nu sunt decât Hazrollaj și El Sawy.
În rest, Koljic rămâne la fel de vulnerabil, iar Borza continuă să fie entuziast, dar uită să revină în apărare. Baza echipei depinde în continuare de Dobre și Petrila. Practic, Rapidul este ca o pasăre care zboară doar cu aripile, fără să aibă un trup complet.
Un mijloc retras
Ceea ce Gâlcă definește ca o „altă față” se referă, fără îndoială, la posesie, la abilitatea mijlocașilor de a crea oportunități ofensive, de a pasa în zona decisivă, de a realiza pase esențiale.
Se pare că mijlocașii Rapidului joacă mereu cu 10, 15 sau chiar 20 de metri mai în spate decât ar fi ideal. Nu este vorba doar de Keita, care are rolul de a recupera mingea și de a sigila spațiile, ci și de ceilalți doi. De exemplu, Grameni a pasat la unul dintre golurile lui Dobre, dar a și regresat ulterior.
Lipsa creatorilor de joc
Nu mijlocașii în sine sunt responsabili pentru contribuția slabă în atac. Problema este profilul lor. Un șesăr și doi optari, așa cum ar spune Hagi. Lipsește un jucător de creație, un artist, un virtuoz. Cei cu nostalgia jucătorilor precum Nichi Dumitriu, Goanță, Lupu și chiar Schumacher, care a început meciul de la Mioveni, se întreabă cum de actuala echipă a Rapidului nu are măcar un jucător cu profilul celor anterior menționați.
Dintre opțiunile disponibile, Gojkovic (cu indulgență) sau Rareș Pop par a fi singurele soluții, dar parcă și fostul arădean s-a retras prea mult spre flancul drept. Ceea ce îi pune în dificultate față de Dobre este diferența de viteză, în mod clar net favorabilă acestuia din urmă.
Așadar, dragă Gâlcă, Rapidul va „arăta altfel” doar atunci când va avea jucători care să corespundă unui alt profil. Până atunci, va rămâne la fel ca acum.
