Cristian Preda, profesor de științe politice și fost europarlamentar, discută în cadrul unui interviu despre polemicile generate de moartea fostului președinte Ion Iliescu. Care este moștenirea reală a acestui lider și cum ar trebui să fie perceput de tineret, având în vedere că a fost implicat în două dosare pentru crime împotriva umanității?
Cu un ton ironic și o abordare directă, profesorul Cristian Preda, de 58 de ani, îl analizează pe Ion Iliescu, figura cea mai controversată a României post-comuniste. Preda îi aduce un rechizitoriu detaliat lui Iliescu, liderul care a cerut minerilor să intervenă împotriva protestelor studențești.
Cristian Preda, comentând dispariția lui Ion Iliescu: „S-a declarat om de stânga, dar a utilizat violența împotriva contestatarilor”
– Ce ar trebui să înțeleagă tinerii de pe TikTok despre Ion Iliescu?
– Faptul că a fost primul președinte ales direct de români, obținând 86% din voturi în prima rundă, și că a fost ales și de alte două ori, în ciuda limitărilor constituționale. S-a declarat om de stânga, dar a recurs la forță împotriva cetățenilor care îl contestau, asemănându-se cu un lider autoritar de dreapta. A dorit un sistem economic mixt, a adus minerii pentru a înăbuși protestele studențești și l-a exilat pe Regele Mihai atunci când acesta a dorit să se întoarcă. În plus, a fost anchetat pentru circumstanțele în care au murit românii în decembrie 1989, după ce Ceaușescu a plecat de la putere. Aceste informații ar putea fi subiecte interesante pentru TikTok.
Cristian Preda în studioul Libertatea
– Cum evaluați reacțiile din societate la funeraliile de stat? Am observat multe opinii divergente, precum cele legate de ziua de doliu național.
– Iliescu a divizat societatea în timpul celor 15 ani cât a fost o figură proeminentă pe scena politică. Într-adevăr, a știut să creeze controverse pentru a-și menține controlul. Moartea sa nu a făcut altceva decât să amplifice diviziunile, dat fiind că a rămas un simbol controversat al comunismului pentru o parte a populației. USR a adoptat o poziție similară cu proclamarea de la Timișoara, care solicita ca foștii comunisti să nu participe în viața politică timp de zece ani.
„L-aș întreba pe Ion Iliescu de ce nu a avut curajul Doinei Cornea”
– Cum credeți că va fi amintit Ion Iliescu peste 5, 10 ani?
– Un banc din 1987 întreba cum va fi amintit Ceaușescu peste 50 de ani; răspunsul a fost că va fi asociat cu vremea lui Helmut Duckadam. Aceleași remarci pot fi aplicate lui Iliescu, asociindu-l cu episodul când a chemat minerii să reprime protestele studenților.
– Inclusiv în domeniul sportului s-au ivit discuții legate de un moment de reculegere la meciurile din Cupa României. A fost o decizie inspirată?
– Se părea că FRF dorea să sublinieze legătura strânsă dintre Iliescu și minerii săi. În ceea ce privește fotbalul, mărturisesc că am o afinitate, având în vedere că Iliescu era cunoscut ca suporter al unei echipe pe care o prețuiesc.
– Dacă ați avea ocazia să-i adresați o singură întrebare, care ar fi aceasta?
– Emil Constantinescu l-a întrebat dacă crede în Dumnezeu; eu aș dori să știu de ce nu a manifestat curajul pe care l-a avut Doina Cornea, o figura simbolică a opoziției. Aceasta a fost mereu înfruntată de Securitate pentru că a îndrăznit să-i scrie lui Ceaușescu, cerând reforme. Nici Iliescu, nici Brucan nu au sprijinit-o cu un simplu apel. Când au realizat că se opune lor, au încercat să o discrediteze, exact așa cum acționase Securitatea…
Disidenta Doina Cornea, care a luptat împotriva regimului comunist.
