Președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a anunțat intenția de a prelua administrarea Arenei Naționale. Însă, primarul interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, are o viziune diferită: „Suntem capabili să gestionăm stadionul și pot explica de ce”.
Burleanu acontactat anterior pe Nicușor Dan, fostul primar al Capitalei, pentru a discuta transferul Arenei Naționale de la PMB la Federație, susținând că ar putea gestiona mai bine stadionul. Totuși, având în vedere că Dan a ajuns să ocupe alte funcții, discuțiile au fost suspendate.
Primarul general interimar, Bujduveanu, a declarat recent că nu ia în considerare transferul Arenei Naționale către FRF și a propus un plan destinat să limiteze pierderile acestui stadion.
VIDEO | Răspunsul primarului interimar al Bucureștiului pentru Răzvan Burleanu: „Suntem capabili să gestionăm Arena Națională”
„În primul rând, nu avem o comunicare oficială cu FRF. Nu există o solicitare din partea lor pentru acest demers. Au existat, poate, discuții pe cale personală în trecut.
Consider că Primăria București este echipată să gestioneze Arena Națională și motivul este simplu: dacă ar face parte dintr-o infrastructură sportivă mai complexă, ar avea oportunități de dezvoltare mai mari, inclusiv parteneriate externe, utilizând-o atât pentru evenimente sportive cât și artistice.
De exemplu, am organizat competiții de jocuri video în Arena Națională. Așadar, dacă această locație ar fi integrată într-un complex mai mare, gestionarea ar deveni mult mai eficientă.
Evident, întrebarea este legată de costurile Arenei. Pot să spun că cheltuielile sunt de două ori mai mari decât veniturile. Acest lucru nu este întâmplător pentru infrastructuri sportive de mari dimensiuni”, a subliniat Bujduveanu.
Arena Națională, în pierdere anuală
Inaugurată în 2011, stadionul a înregistrat constant pierderi financiare considerabile, după cum urmează:
| AN | CHELTUIELI (EURO) | VENITURI (EURO) |
| 2011 | 934.000 | 848.000 |
| 2012 | 2.795.000 | 440.000 |
| 2013 | 1.203.500 | 1.025.000 |
| 2014 | 938.000 | 670.000 |
| 2015 | 1.119.000 | 865.000 |
| 2016 | 781.000 | 556.000 |
| 2017 | 936.295 | 768.220 |
| 2018 | 2.374.770 | 401.600 |
| 2019 | 3.859.250 | 570.980 |
| 2020 | 4.899.000 | 439.000 |
| 2021 | 4.657.000 | 1.177.000 |
| 2022 | 3.500.000 | 1.200.000 |
| 2023 | 3.100.000 | 1.100.000 |
| 2024 | 3.000.000 | 1.200.000 |
„Arena Națională nu a fost concepută pentru a genera profit”
Bujduveanu a adăugat că rezultatele financiare ale Arenei nu sunt surprinzătoare.
„Veniturile provin în principal din chirii. Dacă am stabili tarife mari, având în vedere că piața evenimentelor este în continuare în dezvoltare, am risca să alungăm organizatorii spre alte locații. Astfel, am rămâne cu venituri zero.
Chiria pleacă de la 23.000 de euro și poate crește în funcție de tipul de eveniment. Comparativ cu alte stadioane care au capacități mai mari, aceasta este proporțional mai mică.
Cum poate o arenă să fie sustenabilă financiar? În primul rând, trebuie să ne întrebăm dacă scopul inițial a fost ca Arena să aducă profit. Răspunsul este nu. Obiectivul este de a limita pierderile de-a lungul timpului.
Acest lucru poate fi realizat prin deschiderea spre piețe internaționale și atragerea de evenimente diverse. Cu cât avem o gamă mai variată de activități – concerte, competiții sportive, festivaluri – cu atât Arena va deveni mai viabilă din punct de vedere financiar.
Momentan, creșterea tarifelor nu este o opțiune viabilă, deoarece am putea pierde chiar și partenerii cei mai fideli ai Arenei Naționale”, a concluzionat edilul.
234 de milioane de euroa costat construirea Arenei Naționale
