Meciul desfășurat marți seară la Glasgow a fost unul dintre cele mai electrizante dueluri ale echipelor naționale din 2025. Scoția a câștigat cu 4-2 în fața Danemarcei, asigurându-și astfel calificarea la Campionatul Mondial. Un gol spectaculos marcat de Scott McTominay în primele trei minute, inversări de scor și o euforie bine meritată, după 28 de ani, au definit meciul de la Hampden Park. Totuși, în spatele acestei victorii se află o poveste personală, o luptă interioară purtată de căpitanul Andy Robertson (31 de ani).
Scoțianul a vorbit despre Diogo Jota, fostul său coleg de la Liverpool, care a avut parte de un destin tragic în acest an, și despre tatăl său, pe care speră că „va fi mândru de el”.
Andy Robertson, marcat de emoție după calificarea la Mondial
Marți seara, bucuria a umplut atmosfera la Glasgow, cu Scoția învingând Danemarca cu 4-2 și obținând astfel calificarea la Campionatul Mondial, o reușită ce se petrece pentru prima dată din 1998. La interviul de după meci, căpitanul naționalei Scoției a fost profund emoționat. A discutat despre dificultățile întâmpinate după pierderea lui Diogo Jota și despre mândria pe care o simte pentru tatăl său. El a declarat că a fost devastat de moartea prietenului său portughez.
„El era cel mai bun prieten al meu. Omul meu. L-am iubit și îmi lipsește în fiecare clipă. Era atât de autentic, cu picioarele pe pământ, plin de căldură. Glumeam adesea că avea o inimă la fel de generasă ca un irlandez sau un scoțian, mai degrabă decât un portughez… Îi spuneam Diogo MacJota. Jota a ratat meciurile din Qatar din cauza unei accidentări, iar eu am urmărit turneul de acasă, deoarece Scoția nu s-a calificat. Vorbeam mereu despre cât de mult ne doream să mergem împreună la următorul Mondial. Nu a trecut o zi fără să discutăm despre asta. Pentru noi, cel mai mare vis era să jucăm la Campionatul Mondial”, a afirmat Andy Robertson.
Diogo Jota, jucătorul portughez și colegul lui Robertson de la Liverpool, a murit într-un accident de mașină în această vară, împreună cu fratele său, Andre Silva. Tristețea este profundă în vestiarul echipei Liverpool.
Apoi, Robertson a mărturisit că speră că Jota este mândru de realizările sale, zâmbetul apărându-i pe față, în ciuda tremurului vocii și a lacrimilor din ochi atunci când a vorbit despre prietenul său. La final, fundașul a subliniat că așteaptă să împărtășească un pahar de vin cu tatăl său, pe care speră că l-a făcut mândru.
Am crezut că am reușit să ascund cât de mult m-a afectat plecarea lui Jota în ultimele luni, dar azi am fost zdrobit. Nu l-am putut scoate din minte. Toată ziua, tot meciul… doar el. Gândul la discuțiile noastre despre Mondial mă urmărea. Aceasta ar fi fost ultima mea oportunitate de a juca la Campionatul Mondial. Știu că el ne privește acum și râde de mine pentru că mi-am îndeplinit cel mai mare vis.
Am vrut să par puternic în fața colegilor, dar în interior… eram distrus. Mă bucur că totul s-a încheiat așa.
Aștept să mă întorc la Liverpool și să împărtășesc un pahar de vin cu tatăl meu. Cred că, în sfârșit, va fi mândru de ceva ce am realizat în viață.
– Andy Robertson, căpitanul Scoției
