Cancerul de prostată: simptome, factori de risc și opțiuni de tratament

– Domnule doctor, care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă bărbații la dumneavoastră?
– În principal, problemele legate de prostată sunt cele care îi determină pe bărbați să solicite consultații. Prostata devine o preocupare cu adevărat semnificativă, în special după vârsta de 50 de ani.

– Care sunt cele mai comune afecțiuni legate de prostată?
– Pe măsură ce înaintăm în vârstă, prostata tinde să își mărească dimensiunile, ceea ce este un proces fiziologic denumit adenom de prostată. De regulă, bărbații de peste 50 de ani au un adenom de prostată. Această creștere în volum poate provoca simptome urinare, cum ar fi toalete frecvente și dificile.

– De la ce vârstă ar trebui să începem analizele instructive și cât de frecvent?
– Vârsta standard pentru analiza urologică este de 50 de ani. Totuși, ar fi bine să facem prima analiză PSA după 45 de ani pentru a depista cancerul de prostată. Dacă apar simptome urinare, o consultare cu un urolog devine esențială după această vârstă.

– Și cât de des ar trebui să facem analizele după 50 de ani?
– În general, după discuțiile inițiale și analizele efectuate, frecvența recomandată este de o dată pe an, similar cu alte analize standard.

Cristian Iatagan: „Perioadele lungi de deshidratare sunt contraindicate”

– Cum influențează stilul de viață modern — stresul, lipsa somnului și alimentația— sănătatea urologică?
– Într-adevăr, stilul nostru de viață influențează sănătatea generală și, în special, cea urologică. Un mod de viață echilibrat — somn adecvat, hidratare corespunzătoare (extrem de importantă în urologie) și evitarea excesului — contribuie semnificativ la menținerea sănătății urologice.

– Vorbind despre hidratare, ce înseamnă, de fapt, o hidratare optimă? Este adevărat că trebuie să consumăm „2 litri de apă pe zi” sau depinde de greutate?
– Evident, necesitatea de lichide variază. Orientativ, aproximativ 2 litri de lichide pe zi sunt necesari. În zilele foarte călduroase sau pentru cei cu activitate fizică intensă, cantitatea ar trebui să crească. Este important să consumăm lichide pe parcursul întregii zile. Mulți oameni consumă doar cafea, care provoacă deshidratare, și ignoră apa. Cei doi litri beți în a doua parte a zilei nu sunt suficienți.

– Am citit o cercetare care susținea că este mai bine să bem mai mult dimineața, când corpul absoarbe cel mai bine apa.
– Este adevărat. Stilul de viață modern ne determină să inversăm acest tipar. Perioadele lungi fără apă sunt dăunătoare. O altă patologie frecventă pentru care bărbații se prezintă la urolog este litiaza renală, adică pietrele la rinichi.

– Care este legătura între hidratarea proastă și această afecțiune?
– Una dintre cauzele principale este deshidratarea. Aceasta, în combinație cu factori metabolici și alimentari, contribuie la formarea calculilor renali.

– Este adevărat că și un exces de apă poate fi periculos?
– Orice exces este dăunător. Intoxicația cu apă este un mit. Sensibilitatea la disconfortul generat de un consum excesiv de apă este mult mai mare decât riscurile asociate cu consumul insuficient. Este mai bine să consumăm puțin mai mult decât să ne restricționăm.

Cristian Iatagan, despre simptomatologia urinară

– Care sunt cele mai comune mituri în urologie pe care le considerați a fi false?
– Primul mit este că o vizită la urolog nu este necesară sau că este complicată. Din fericire, aceste percepții s-au schimbat. O vizită la un specialist în urologie este acum un proces simplu, cu analize generale ușor de realizat, cum ar fi analizele de urină și sânge, și chiar ultrasonografii minime invazive.

– Deci nu mai este un subiect tabu cum era înainte?
– Absolut. Educația medicală a pacienților a schimbat mentalitatea. Pacientul modern este mai bine informat și se adresează medicului cu mai multă naturalețe decât cu 10-20 de ani în urmă.

– Care sunt cele mai frecvente semne de alertă pentru probleme de prostată?
– Cele mai frecvente semne sunt legate de urinare: frecvența crescută, dificultăți la urinare, urinările nocturne repetate și modificări ale ritmului normal. Este esențial să consultăm un urolog, mai ales în jurul vârstei de 50 de ani, chiar și în absența simptomelor.

Cristian Iatagan: „Mulți bărbați cred că neplăcerile minore nu trebuie luate în seamă”

– Ați întâlnit în cariera dumneavoastră obiceiuri pe care bărbații le ignoră și nu ar trebui?
– Desigur. Femeile sunt, în general, pacienți mai responsabili; bărbații sunt adesea influențați de parteneri care îi ajută să își depășească temerile. Mulți bărbați consideră că disconforturile minore trebuie ignorate, mergând la medic doar în situații grave. Din fericire, în ultimii ani, această mentalitate începe să se schimbe.

– Cum se depistează cancerul de prostată? Este analiza PSA singura metodă sau există altele?
– Detecția cancerului de prostată este crucială. În România, diagnosticarea timpurie este posibilă și tratamentele sunt foarte eficiente. Orice cancer de prostată poate fi identificat și tratat eficient în stadii incipiente. De asemenea, metodele moderne sunt foarte eficiente chiar și în stadii avansate. Este esențial ca bărbații între 45 și 50 de ani să facă screeningul prin analiza PSA, similar cu femeile care efectuează screening pentru cancerul de col uterin. PSA reprezintă principalul instrument de depistare, o analiză simplă de sânge care trebuie urmată de investigații suplimentare dacă apar valori îngrijorătoare.

— Dar un nivel crescut de PSA nu indică întotdeauna o problemă gravă, nu?
— Corect. Bărbații ar trebui să înțeleagă că un PSA crescut nu este automat un semn de cancer, dar indică o problemă în prostată care poate fi cauzată de hipertrofie adenomatoasă, inflamație cronică sau infecții. Un PSA crescut nu semnifică neapărat cancer, dar ridică semne de întrebare ce ar trebui investigate.

3.000 de intervenții
endoscopice, laparoscopice și robotice a realizat doctorul Cristian Iatagan în cariera sa

— Dacă un PSA normal exclude noi analize legate de prostată?
— În principiu, este recomandat ca un bărbat fără simptome urinare să facă un control inițial care include PSA. Totodată, consultația cu un specialist poate fi benefică, având în vedere că poate include analize și ecografii ale aparatului urinar. Este esențial ca, după prima evaluare stabilă, medicul să stabilească o frecvență pentru controalele ulterioare, de obicei anuală pentru PSA, care ar trebui inclus în analiza anuală de rutină pentru sănătate.

– Ați menționat că depistarea timpurie a cancerului permite șanse mari de vindecare. Ce se întâmplă dacă este diagnosticat într-un stadiu avansat?
– Din fericire, chiar și în cazurile în care bărbații neglijează simptomele timp îndelungat și ajung să fie diagnosticați târziu, se pot aplica metode de tratament foarte eficiente: chiar și tratamentele hormonale oferite de oncologi sunt incluse în Programul Național de Oncologie, având astfel costuri acoperite. Acestea presupun injecții periodice și pastile, având efecte notabile pe termen lung.

– Este probabil ca, odată cu tratarea tumorii, problema să revină?
– Vorbind strict din punct de vedere medical, termenul „vindecare” este interpretat diferit. O afecțiune avansată este de obicei controlată pe termen lung, iar în cancerul de prostată, tratamentele moderne ajută la gestionarea bolii până în momentul în care pacientul poate face față unor afecțiuni specifice vârstei. Agora, schimbarea este că aceasta devine o stare cronică, dar, în cazul cancerului localizat, tratamentele chirurgicale sau radioterapia pot salva viața.

Cristian Iatagan: „Cancerul descoperit devreme nu este o urgență”

– Să discutăm acum despre pacienții care află în timp util despre boală. Care este protocolul de urmat?
– Sigur, subiectul cancerului induce frică oricărei persoane, în special bărbaților tineri și sănătoși. Totuși, cancerul de prostată evoluează adesea lent, având un caracter cronic. La un pacient diagnoseat devreme, există opțiuni terapeutice variate și rareori este o urgență. Boala progresează în cel mai bun caz, rămânând neschimbată în câteva săptămâni. Tratamentul poate include intervenția chirurgicală, care, în cazul detecției precoce, poate elimina complet tumoarea, dovadă că nu există rămășițe de celule tumorale. Radioterapia este de asemenea eficientă, având rezultate excelente.

– Care este diferența majoră între intervențiile chirurgicale și cele robotice?
– Din fericire, ambele soluții sunt eficiente. Diagnosticul și tratamentul sunt efectuate de o echipă multidisciplinară, urologul realizând biopsia și stabilind diagnosticul. Apoi se continuă cu investigații complexe, precum RMN-uri, iar cazul este discutat într-un consiliu format din specialiști în urologie, radioterapie și oncologie.

– Cine decide asupra celei mai potrivite metode de tratament?
– Colaborarea cu pacientul este esențială. Nu există o „metodă universal mai bună”; fiecare are avantaje și limitări, interesând diferite tipuri de pacienți. De exemplu, pacienții tineri cu speranță de viață competitivă pot opta pentru chirurgie radicală, în timp ce cei cu comorbiditate pot beneficia de radioterapie, având un control excelent al bolii pe termen lung.

Cristian Iatagan: „Chirurgia laparoscopică asistată robotic este standardul de referință în tratamentul cancerului de prostată”

– Ați optat pentru specializarea în chirurgie robotică. Cât durează o astfel de operație și cât timp trebuie să rămână pacientul internat?
– Chirurgia laparoscopică asistată robotic este, de fapt, standardul actual în tratamentul cancerului de prostată, având recuperare rapidă. Pacienții operați robotic revin la normal în doar câteva zile, iar externarea poate avea loc la 48 de ore după intervenție.

– Care sunt beneficiile acestei tehnici?
– Principalul avantaj este recuperarea rapidă, dar și conservarea funcționalității organelor afectate. Chirurgul beneficiază de o vizibilitate remarcabilă, care depășește limitele fizice, datorită instrumentelor sofisticate ce permit o execuție precisă și atentă în operație.

– Chirurgia robotică este extrem de eficientă și focusată pe problemă?
– Exact. Robotul chirurgical îmbunătățește performanța chirurgului, sporind precizia și flexibilitatea intervenției.

10.000 este media
de cazuri noi de cancer de prostată detectate în fiecare an în România

Cristian Iatagan: „Limitările sunt în general ale pacientului, nu ale robotului”

– Cum arată un robot chirurgical, nu seamănă cu cel din filmele science-fiction, nu?
– Cu siguranță nu. Majoritatea robotilor sunt sistemele Da Vinci, folosite în România de mai bine de un deceniu. Aceste echipamente sunt acum foarte cunoscute și sunt prezent în spitale, cu mulți specialiști având acces. Robotii constau în brațe miniaturale echipate cu instrumente ultramoderne, care accesează, prin incizii subțiri, cavitatea pacientului. O cameră performantă oferă o imagine 3D cu detalii extrem de clare.

– Ce rol joacă chirurgul în operație?
– Instrumentele din robot sunt comandate de chirurg de la o consolă aflată în sala de operație, având o ergonomie superioară. Chirurgul controlează robotul prin joystick-uri, iar mișcarea este tradusă precis în execuția de instrumente în interiorul pacientului. Astfel, se obține un control superlativ asupra intervenției.

– Există limitări pentru chirurgia robotică?
– Da, cele mai întâlnite limitări sunt legate de sănătatea pacientului care poate să nu permită anestezia generală. Din păcate, pacienții cu probleme grave de respirație nu pot beneficia de proceduri laparoscopice. Pe lângă asta, costurile materialelor consumabile, nu ale robotului, sunt factorul limitator.

Cristian Iatagan: „Costurile pot varia între 1.000–2.000 de euro și pot ajunge la 4.000–5.000 de euro”

– Care este diferența de cost dintre o intervenție clasică și una robotică?
– În mod normal, costurile variază în funcție de tipul de procedură și de complexitatea acesteia. Costurile chirurgiei robotice ajung între 1.000–2.000 euro până la 4.000–5.000 euro, în funcție de procedură. Concursul pe piața roboților a dus la o disponibilitate mai mare a acestor tehnologii în spitalele românești.

– Aceste costuri se aplică și în România?
– Da, chiar și în prezent se lucrează la extinderea Programului Național de Chirurgie Robotică, care acoperă parțial intervențiile pentru anumite specializări, cum ar fi oncologia pediatrica. Din fericire, spitalele sunt mai inovatoare în atragerea de fonduri prin cercetare pentru achiziționarea de roboți chirurgici.

– România poate concura cu standardele internaționale în domeniul chirurgiei robotice?
– Absolut. Întreaga chirurgie robotică din România este comparabilă cu procedurile din Occident, inclusiv pentru intervenții complexe, precum transplanturile renale asistate robotic.

Cristian Iatagan: „Intervențiile robotice durează de obicei câteva ore”

– Care este durata tipică a unei intervenții robotice?
– Durata variază în funcție de complexitatea cazului. Se caută utilizarea robotului acolo unde este cea mai mare precisie necesară. Chirurgia robotică este frecvent folosită în cazuri oncologice, unde rămâne o alternativă excelentă datorită abordării minim invazive, oferind o recuperare rapidă.

– Există și alte aplicații pentru roboți, cum ar fi în cazul altor afecțiuni?
– Cu siguranță, chirurgia robotică se extinde în multe domenii, mai ales în tumorile renale. O tendință recentă este extirparea minim invazivă a tumorilor, contribuind la păstrarea funcționalității rinichiului.

Date despre cancerul de prostată în România

• Conform Registrului European de Inegalități în Cancer / Profilul Țării 2025 – cancerul de prostată ocupă o poziție de top în rândul cancerelor la bărbați, alături de cancerul pulmonar și cel colorectal.
• În 2022, cancerul de prostată a reprezentat aproximativ 20% din totalul cancerelor diagnosticate la bărbați în România.
• Raportul din 2025 arată că rata mortalității prin cancer (toate tipurile) în România rămâne peste media Uniunii Europene, cancerul fiind a doua cauză principală de deces.

– Cum văd pacienții intervențiile robotice? Există încă teamă legată de tehnologie?
– Există o frică, dar acestea sunt în scădere. Chirurgia robotică este bine cunoscută în România și pacienții sunt mai informați. Acum câțiva ani, erau mult mai multe temeri, dar această percepție începe să se normalizeze.

Cristian Iatagan: „Închirurgia robotică, chirurgul rămâne esențial”

– Ați simțit o schimbare în relația cu pacienții având în vedere utilizarea robotului?
– Nu, relația rămâne aceeași. Chirurgul continuă să fie responsabil de pacient. Robotul este pur și simplu un instrument în chirurgia modernă, care îmbunătățește metodele de execuție, dar nu înlocuiește medicul.

– Cât timp v-a luat să vă adaptați la utilizarea robotului? Ce tip de formare necesita?
– Chirurgii care operează robotic au o pregătire anterioară solidă în chirurgie deschisă și laparoscopică. După acumularea de experiență, se trece la chirurgia robotică, iar un proces de adaptare la metoda robotică poate dura ani de zile și impune un antrenament riguros.

– Care sunt aceste etape?
– Există o componentă teoretică, apoi simulatoare, la fel ca în aviație. După multă pregătire și exerciții pe simulatoare, chirurgul ajunge să opereze în intervenții reale.

– După ce ați dobândit această abilitate, mai e nevoie de antrenament sau devine reflex?
– Este similar cu mersul pe bicicletă, dar, ca în aviație, trebuie să te menții în formă. Există simulatoare integrate care permit exercițiu constant. Tehnologia robotică este, de asemenea, benefică pentru învățare, având capacitatea de a înregistra proceduri pentru analiza ulterioară.

Cristian Iatagan: „Nu există un program care să înlocuiască chirurgul”

– Câte intervenții puteți realiza pe zi? Ce impact are asupra creierului dumneavoastră?
– Chirurgia robotică îmbunătățește confortul atât pentru pacient, cât și pentru chirurg. Ergonomia este optimă; chirurgul stă pe scaun, având o poziție corespunzătoare. Astfel, oboseala este redusă, iar numărul de operații pe zi nu este limitat de ergonomie, ci de complexitatea cazurilor.

– Cum vedeți viitorul în chirurgia robotică, având în vedere progresul inteligenței artificiale? Vor exista intervenții complet robotizate?
– Este puțin probabil, chiar dacă tehnologia progresează rapid. Totuși, nu cred că medicul va putea fi înlocuit. Aceasta rămâne esențială. Chirurgia robotică îmbină eficiența tehnologică cu deciziile umane de sănătate. Diferitele aplicații ale inteligenței artificiale sunt utile, precum programele care analizează RMN-uri, având întotdeauna supervizarea medicului.

– Ați observat o tendință a pacienților de a utiliza platforme precum ChatGPT pentru informații medicale?
– Decid să folosesc aceste instrumente, care deja înlocuiesc căutările tradiționale. Este o oportunitate de a avea acces la informații de calitate. Este evident că pacienții care caută informații sunt mai bine pregătiți decât cei care rămân ignoranți. Rolul medicului constă în a-i ajuta să navigheze prin multitudinea de informații.

Emisiunea integrală cu Cristian Iatagan

– În încheiere, ce messaj ați dori să transmiteți asupra obiceiurilor benefice pentru sănătatea urologică?
– Aș dori să subliniez importanța consumului adecvat de lichide, un aspect adesea neglijat. Este esențial ca bărbații de 50 de ani să facă examen urologic, adică o consultație urologică este simplă și prin aceasta pot clarifica eventuale nelămuriri. De asemenea, un stil de viață moderat este fundamentul sănătății.