Reporterii GSP au analizat fiecare reacție și gest al lui Cristian Chivu în timpul meciului Inter – Venezia, 5-1, din optimile de finală ale Cupei Italiei. Fostul fundaș „tricolor” oferă un adevărat spectacol pe marginea terenului.
Îmbrăcat într-o ținută elegantă, cu pantofi sport albi, pantaloni negri și o geacă de fâș, Chivu face o impresie discretă, dar rafinată pe banca echipei milaneze. Așteaptă cu emoție al 23-lea meci în calitate de antrenor al nerrazzurrilor, schițând o îmbrățișare cordială cu omologul său de la Venezia, Giovanni Stroppa, înainte de a se așeza confortabil pe bancă, pregătit pentru startul partidei.
Pe parcursul a 90 de minute, Chivu devine un veritabil actor, emoțiile și expresiile sale transmițând intensitatea cu care trăiește fiecare atingere a mingii.
Chivu, „dușman” al spațiului tehnic
La începutul meciului, Chivu se află deja în picioare, confruntându-se cu limita spațiului rezervat antrenorilor. Se plimbă frenetic, adesea ieșind din zona desemnată, sub privirile tolerante ale arbitrului de rezervă, care evită conflictul cu el.
Deși primește anumite atenționări, Chivu se conformează, își face o scurtă pauză pentru a schimba o sticlă cu apă, apoi își recuperează locul aproape de marginea terenului. Pare de fiecare dată pregătit să intre pe teren, în timp ce arbitrii se lasă convinși de energia sa.
Totul se amplifică!
Pe parcursul partidei, Chivu dă indicații constante lui Zielinski și Diouf, transmițându-le gesturi teatrale din tribună. Mesajele sale sunt clare: să se lipsească mai mult de margine sau să reacționeze mai rapid.
Orice duel intens sau pasă riscantă îi provoacă reacții extreme – pare că se va descompune de fiecare dată! Se apleacă înapoi sau „împinge” cu șoldurile, ca și cum ar încerca să dirijeze mingea printr-o mișcare bruscă.
Confruntări cu arbitrul și strategii cu jucătorii
La un moment dat, nervozitatea îi crește, gesticulând dramatic către bancă sau alergând pe marginea terenului în direcția arbitrului, cu mâinile ridicate. Acest episod se produce în jurul minutului 30, când Pio Esposito este faultat în careu, iar Chivu pare pe punctul de a cere arbitrului o explicație.
Cu toate acestea, se calmează și se consultă cu asistentul său, Kolarov, comunicând subtil pentru a nu fi auziți. Însă, nu îi ia mult să revină în prima linie, arătând cu degetul spre cealaltă parte, cerând rapiditatea înjucării mingii.
Chivu reușește chiar să „fure” mingea lui Schingtienne în cadrul unei acțiuni, iar mai târziu, se află într-o poziție favorabilă pentru a construi un triunghi de pase cu Bonny și Mkhitaryan.
Pe parcursul meciului, își răsfiră degetele prin păr, rar rămânând într-o poziție de calm cu brațele încrucișate. Este într-o continuă mișcare, plin de energie, pe care tinde să o transfere echipei sale.
Salutul lui Bonny
Bonny a reușit să marcheze un gol spectaculos, iar Chivu a salutat această reușită cu un gest militar, cu palma lipită de frunte.
De manieră paradoxală, majoritatea golurilor echipei nu par să-l impresioneze pe Chivu, care rămâne calm și rezervat pe marginea terenului. Singura excepție este golul lui Bonny, care îi aduce un moment de celebrare.
La final, Chivu își însoțește jucătorii pe teren în aplauzele publicului, ridicând un braț ca semn de mulțumire către fani, înainte de a se retrage spre vestiare, după un 5-1 concludent.
