Tatăl său s-a sinucis, mama a crescut singură 6 copii » A depășit sărăcia pentru a deveni unul dintre cei mai mari jucători din istoria NBA

Larry Bird a crescut în condiții modeste în French Lick, Indiana. Mama sa avea două locuri de muncă pentru a se întreține pe el și pe cei cinci frați.

Bird a afirmat că experiența sărăciei din copilărie l-a influențat profund pe parcursul vieții. Părinții lui au divorțat în timpul liceului, iar tatăl său s-a sinucis în 1975.

Baschetul a fost pentru Bird o evadare din dificultățile familiale. În liceu, a devenit o stea locală, având o medie de peste 30 de puncte și 20 de recuperări pe meci și devenind astfel cel mai bun marcator din istoria școlii.

După prima încercare de a urma o universitate, Larry Bird s-a adaptat greu

A obținut o bursă la Indiana University, sub îndrumarea antrenorului Bob Knight, dar a renunțat după câteva săptămâni, simțind că tranziția de la un oraș mic la un campus mare a fost prea bruscă.

S-a întors în French Lick pentru a munci și a urmat cursurile unui colegiu local, înainte de a se transfera la Indiana State University.

Acolo a jucat timp de trei sezoane, conducându-și echipa la prima finală NCAA, înregistrând 33 de victorii și nici o înfrângere.

În 1979, echipa din Indiana a jucat în finala NCAA împotriva celor din Michigan și a lui Earvin „Magic” Johnson, într-un meci care a realizat o audiență record pentru baschetul universitar american.

Larry Bird are origini mixte

Clubul Boston Celtics l-a selectat în draft-ul din 1978, dar Bird a decis să mai rămână un sezon la universitate. A ajuns în NBA în sezonul 1979-1980 și a avut un impact imediat asupra echipei.

Celtics au înregistrat 32 de victorii mai mult decât în sezonul anterior, iar Bird, cu rădăcini irlandeze, scoțiene și amerindiene, a avut o medie de peste 20 de puncte și zece recuperări pe meci.

Acesta a fost inclus în All-Star Game și a primit titlul de „Rookie of the Year”. La Boston, a creat rapid un trio de succes alături de Kevin McHale și Robert Parish.

În anii '80, Bird a devenit o personalitate centrală în NBA. Cu Celtics, denumit „Larry Legend”, a câștigat trei titluri (în 1981, 1984 și 1986), având două titluri de MVP al finalei și fiind de trei ori consecutiv cel mai valoros jucător al sezonului regulat (între 1984 și 1986).

Rivalitatea cu „Magic” Johnson a fost definitorie pentru anii '80 în NBA

A participat de 12 ori la All-Star Game și a fost inclus de 9 ori în „cel mai bun cinci” al ligii. Rivalitatea sa cu „Magic” Johnson și cu Los Angeles Lakers a influențat multe finale NBA și întreaga decadă a baschetului nord-american.

Partea a doua a carierei sale a fost afectată de accidentări la călcâi și dureri de spate, având multe meciuri pierdute din cauza acestor probleme. Cu toate acestea, a menținut o medie de peste 20 de puncte și aproape 10 recuperări pe meci până la finalul carierei.

Și-a încheiat activitatea de jucător în 1992. În același an, a făcut parte din echipa națională a Statelor Unite, cunoscută ca „Dream Team”, care a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Barcelona.

După retragerea sa, clubul Boston a decis să îl angajeze în conducere. În 1997, a devenit antrenor principal la Indiana Pacers, fără a avea experiență prealabilă în domeniu.

În primul său sezon, a condus echipa la un record de 58 de victorii și 24 de înfrângeri, fiind cel mai bun sezon din istoria clubului în era profesionistă, și a fost numit „Antrenorul Anului”.

În 2000, alături de Indiana Pacers, a ajuns în finala NBA, unde au fost învinși de LA Lakers. Ulterior, a devenit președinte operativ al aceleași echipe, iar în 2012 a primit distincția de „Directorul Executiv al Anului”.

În prezent, Larry Bird îndeplinește rolul de consultant pentru clubul din Indianapolis.

Tricoul său cu numărul 33 a fost retras atât de Boston Celtics, cât și de Indiana State University. În 2024, a fost deschis un muzeu în Terre Haute dedicat carierei sale, expunând obiecte din perioada liceului, universității și NBA.