Andrada Vincze, psiholog sportiv și fostă campioană europeană la tenis de masă, a discutat despre traiul său profesional, tranziția către psihologie, rolul specialiștilor în acest domeniu, specificitățile sportului și influența pe care fanii și jurnaliștii o au asupra jucătorilor.
În calitate de psiholog sportiv, Andrada Vincze desfășoară ședințe individuale cu sportivii, fie că sunt juniori sau seniori, și coordonează proiecte destinate echipelor. Un exemplu este un proiect inițiat în cadrul Federației Române de Fotbal (FRF), care implică evaluarea abilităților psihologice ale tinerilor jucători din selecționatele U15, U16, U17, U18 și U19.
Într-un material anterior, am discutat despre inițiativa FRF, iar acum vom explora povestea Andradei Vincze și activitatea sa.
Andrada Vincze: „M-am întors acasă și am declarat că vreau să devin psiholog sportiv”
Andrada Vincze a început să joace tenis de masă la 7 ani și, timp de 14 ani, a concurat de-a lungul carierei sale, câștigând două titluri europene cu echipele de junioare ale României.
Încă de la 16-17 ani, a decis să urmeze o carieră în psihologia sportivă, chiar dacă continua să joace. Ulterior, după ce a absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport, a optat și pentru studiile la Facultatea de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„Interesul meu pentru psihologie a crescut în timpul liceului, influențat de un profesor excelent. După ce am devenit campioană europeană, am declarat că vreau să devin psiholog sportiv, ținând medalia de aur. Nu am spus că vreau să continui în sportul de performanță. Ziarul în care am făcut această declarație se află acum acasă, înrămat, and mama îl păstrează.”, a împărtășit Andrada Vincze.
„Mi-am dat seama că, în multe meciuri, consideram că abilitățile mele fizice și tehnice erau inferioare celor ale adversarelor, dar, de cele mai multe ori, câștigam datorită puterii mentale. Nu renunțam, încercam și, poate, în unele momente, eram mai calmă. Mă gândeam frecvent cum ar fi fost dacă aș fi jucat ca adversara mea.”, a continuat fostul sportiv.
Andrada Vincze și lotul național de tenis de masă
Andrada Vincze: „Sportivii aud câteodată că își risipesc banii”
În 2016, a început să colaboreze cu sportivi de performanță, orientându-se inițial către tenis de masă și mai apoi către tenisul de câmp și fotbal, unde interesul pentru serviciile sale era mai ridicat, având în vedere resursele financiare ale acestora.
Pe parcursul unei săptămâni, Andrada Vincze desfășoară aproximativ 20 de ședințe cu sportivi și antrenori, abordând obiective comportamentale (somn mai calitativ, reglarea temperaturii corpului) și gândurile acestora (restructurare cognitivă, ajustarea obiectivelor, schimbarea perspectivei).
Deși stigma asociată cu mersul la psiholog persistă, Andrada Vincze lucrează cu sportivi care vin din orașe precum Târgu Mureș, Bistrița sau Zalău, iar cererea crescută a generat o listă de așteptare.
„Nu contest că această stigmatizare există. Am auzit adesea glume pe seama acestui subiect. Ocazional, sportivii sunt sfătuiți de antrenori că își risipesc banii sau că pierd timpul. Această abordare a antrenorilor poate influența mentalitatea sportivilor, așa că ar fi util să lucrăm și cu ei.
Dar cei care doresc performanță depășesc această barieră. Ei își promit că nu vor lăsa judecățile să îi afecteze pentru a obține rezultate deosebite, ceea ce dovedește o mare motivație”, a subliniat Andrada Vincze.
Pe lângă ședințele de consiliere, Andrada urmărește, de asemenea, meciurile sportivilor săi. Sporturile pe care le analizează cel mai frecvent includ tenisul, fotbalul, snooker-ul și tenisul de masă.
Andrada Vincze
Andrada Vincze: „Performanța nu este o ecuație matematică”
În cadrul unei discuții de aproape o oră, Andrada Vincze a abordat provocările specifice sportivilor, impactul criticilor din partea fanilor, rolul presei și al părinților, precum și satisfacțiile pe care le aduce profesia sa.
– Care sunt provocările specifice ale sportivilor? Chiar dacă vedem sportul ca pe o profesie, cred că există particularități care complică totul. Există provocări pe care alte meserii nu le au.
– Da, un sportiv este des evaluat în competiții repetate, în mod regulat, ceea ce reprezintă un stres constant. Oricine altcineva nu e evaluat atât de frecvent la locul de muncă. Unii sportivi pot fi evaluați fiecare weekend, timp de 40-50 de săptămâni pe an. Aceste întâlniri provocatoare sunt parte din viața lor. De asemenea, efortul fizic, cantonamentele și antrenamentele le afectează programul de somn, ce este esențial pentru performanță și sănătatea mentală. Viața lor este distinctă și acești doi factori (intensitatea fizică și evaluările constante) contribuie la stresul specific.
– Sportivii sunt evaluați săptămânal de antrenori sau specialiști, dar adesea sunt judecați și de către fani, care nu sunt neapărat specialiști.
– Au dreptul să facă asta, deoarece tot ce fac sportivii este vizibil publicului. Spre deosebire de psiholog, care lucrează în privat, sportivul își desfășoară activitatea în fața unei audiențe. Aceasta este o altă provocare, dar e responsabilitatea sportivului să învețe să tolereze și să nu fie afectat de evaluările fanilor, indiferent de numărul sau intensitatea acestora.
– Cum poate un sportiv să învețe să facă față criticilor fanilor? Care este atitudinea adecvată?
– Îmi dau seama că fanii pot fi extrem de critici. Însă, atâta timp cât sportivul a depus toate eforturile posibile și poate a pierdut un meci, el poate să fie în continuare împăcat cu sine, chiar dacă 10.000 de oameni îl critică. Rezultatul nu este întotdeauna corect proporțional cu efortul depus, iar o mentalitate focalizată doar pe rezultate poate genera anxietate și frică.
– Am impresia că fanii adesea nu înțeleg ceea ce trăiesc sportivii. Este corect? Ce aspecte ale vieților sportivilor sunt cele mai puțin înțelese?
– În primul rând, percepția greșelilor sau a ratărilor. O reacție tipică la un meci este: «Și eu aș fi reușit». Este de multe ori neînțeles cât de mult efort este implicat. Fanii vin la meciuri, dar nu realizează ce incertitudini și provocări se ascund în spatele rezultatelor. Chiar și atunci când un sportiv respectă toate condițiile: s-a antrenat, a mâncat sănătos, a urmat indicațiile antrenorilor. Fiecare sportiv face parte dintr-o echipă și toți trebuie să colaboreze eficient pentru a avea un rezultat favorabil. Această dinamică nu trebuie subestimată. Percepem performanța uneori ca o formulă simplă, dar nu funcționează întotdeauna astfel.
– Exact.
– Avem o toleranță scăzută față de necunoscut, iar în vremuri recente, cum ar fi pandemia, s-au agravat așteptările. Vrem rezultат rapid, iar mintea noastră nu acceptă că un sportiv poate avea un început dificil. Ne dorim să vedem succesul imediat.
Desigur, ne dăm interesul pentru succesul jucătorilor noștri, dar nu avem suficientă empatie pentru momentele în care sportivii se confruntă cu dificultăți. Punem etichete și concluzii, fără a ne da seama că aceste judecăți sunt prea simpliste. Dacă ne convingem că un sportiv este incompetent, plecăm mulțumiți acasă, fără a recunoaște complexitatea situației.
Andrada Vincze, alături de Bernadette Szocs și Andreea Dragoman
Andrada Vincze: „Presa ar trebui să fie mai înțelegătoare. Fără sportivi, nu ar exista.”
– Presa joacă, de asemenea, un rol important în viețile sportivilor. Există sportivi care nu citesc nimic din ce se scrie despre ei, dar alții sunt foarte afectați de articolele de presă. Cum credeți că influențează presa starea mentală a jucătorilor?
– Cred că este crucial să vedem presa ca un actor activ în această dinamică. Cum ai menționat, unii sportivi sunt influențați pozitiv sau negativ, în funcție de personalitate. Reacțiile lor variază cu privire la critici și atacuri din partea presei.
Cred că presa ar putea avea un ton mai blând față de sportivi, mai ales că nu ar exista fără ei. Dacă am comenta continuu negativ munca sportivilor, avantajele pentru noi ca jurnaliști ar fi limitate. Când criticăm cu severitate un sportiv, adesea din emoția ca și a unui fan, cuvintele pot deveni mai dure decât cele ale unui jurnalist profesionist.
– Ce ați schimba în relația dintre jurnaliști și sportivi?
– Jurnaliștii adesea atribuie un rezultat unor cauze foarte evidente, fără a contempla complexitatea problemei. De exemplu, „Ați pierdut meciul din cauza unei certuri”. Este imposibil ca o echipă să fie influențată semnificativ de un singur incident. Cred că întrebările ar trebui să exploreze mai profund motivele reale din spatele greșelilor din meciuri.
– Cum ar putea arăta acele întrebări mai detaliate?
– Dacă nu căutăm răspunsuri diverse și ne mulțumim cu răspunsuri simple, ne depărtăm de esența sportului. O întrebare pertinentă pe care o pun sportivilor este: „Dincolo de rezultat, există ceva ce nu am văzut?”. Asta ne poate conduce la o discuție valoroasă despre ce a avut loc efectiv pe teren. Scorul este evident pentru toată lumea, dar ar trebui să căutăm mai multe informații pentru a înțelege mai bine sportivii și a-i judeca mai echitabil.
Andrada Vincze: „Uneori meciurile se pierd din motive neobișnuite”
– În contextul activității dumneavoastră, ce vă aduce satisfacție profesională?
– Pentru mine, momentul dinaintea ședințelor, când îmi revizuiesc notițele și aștept cu interes feedback-ul sportivilor, este extrem de gratificant. Sunt privilegiată să ascult tot ce se întâmpla în mintea sportivilor, care au fost observați de zeci de mii de oameni în timpul competițiilor.
Mă bucur fiecare dată când îmi spun că au folosit tehnicile discutate în cabinet și că au avut succes, chiar dacă rezultatul nu s-a modificat. Unii îmi spun „Andrada, nu a mai fost nevoie să vin, am reușit să aplic ce mi-ai spus”. Aceasta este cea mai mare recompensă pentru mine: să văd cum sportivii au învățat să se descurce singuri și să crească, atât pe teren cât și în viața personală.
– Așadar, obiectivul psihologului nu este ca sportivul să vină constant, ci mai degrabă să devină autonom.
– Exact, scopul este să devină capabil să își gestioneze singur provocările. Psihologul trebuie să ajute sportivul să devină funcțional și performant, nu să depindă mereu de consiliere.
– Puteți împărtăși un exemplu de un gând neobișnuit care ar putea surprinde fanii, legat de un sportiv în timpul competiției?
– Sigur, aș putea să spun că unele meciuri s-au pierdut din motive neprevăzute, precum un fixativ lipsă sau un șiret neglijent care face dificilă concentrarea. M-am pus în pielea unui fan: am venit cu entuziasm, așteptând o prestație excelentă, iar sportivul era deranjat de un detaliu. Sunt sportivi care au jucat în ciuda unor accidentări severe sau a unor situații personale dificile, dar aceste aspecte pot rămâne în umbră pentru fani.
– Aș dori să știu, ținând cont de munca voastră, care sportiv vă inspiră?
– Îl aleg pe Medvedev, chiar dacă este un sportiv controversat și uneori îl judec pentru comportamentul său. Îmi admir sinceritatea și abilitatea de a se autocriti după un meci. A fost adesea în centrul criticilor pentru identitatea sa, dar a reușit să se descurce bine în ciuda provocărilor. Îmi place să urmăresc interviurile sale, deoarece oferă o imagine detaliată a gândurilor sale legate de meciuri și de performanță. El are o abordare realistă asupra capacităților sale, ceea ce este esențial pentru un sportiv.
Andrada Vincze este primul psiholog român acreditat de Federația Europeană de Psihologie Sportivă și, în 2023, a obținut doctoratul în psihologie cu o teză referitoare la performanța în tenis de masă.
Daniil Medvedev, câștigătorul US Open în 2021
