Un raport recent al Agenției Internaționale de Testare (ITA) aduce în discuție unele cifre îngrijorătoare: dintre cei 10.700 de participanți la Jocurile Olimpice de la Paris, 2.500 nu au fost supuși testelor de doping sau nu au fost testați conform reglementărilor. Campioana olimpică la handbal feminin, Norvegia, este un exemplu semnificativ: 10 din 15 jucătoare nu au fost verificate pentru dopaj în ultimele 6 luni înainte de competiție.
Dintre sportivii olimpici care au participat la Jocurile de vară din acest an, unul din zece nu a fost supus niciunui test de doping. De asemenea, mai mult de 60 de câștigători de medalii nu au fost verificați nici măcar o dată înainte de competiție – potrivit raportului ITA, care se ocupă de gestionarea dopajului în cadrul Jocurilor Olimpice.
„Este evident că este nevoie de îmbunătățiri în organizarea testelor”, subliniază raportul. Comparativ cu cei 10,3% dintre sportivi care „nu au fost testați deloc” în perioada analizată de șase luni înainte de Jocuri, alți 13,4% „nu au fost testați conform recomandărilor”.
Așadar, 2.500 de participanți nu au obținut niciodată verificări antidoping. Un total de 67 de medalii la Paris au fost câștigate de sportivi care s-au putut pregăti înainte de Jocuri fără întreruperi sau controale antidoping.
Criticii consideră raportul drept o confirmare a unei campanii antidoping defectuoase. „Sportivii nu mai au încredere că pot concura în condiții corecte”, a declarat Rob Koehler, directorul organizației Global Athlete, care promovează o schimbare pozitivă în sport.
Pentru a evita situații similare cu raportul ITA recent, care subliniază lacunele sistemului de testare, și pentru a intensifica presiunea asupra dopingului la nivel global, Koehler propune o măsură vitală: transparență totală. „Datele de testare ale fiecărui sportiv trebuie publicate”, susține el.
Norvegia, campioană olimpică cu jucătoare netestate
Naționala feminină de handbal a Norvegiei, câștigătoare a medaliei de aur la Paris 2024, se află în centrul unei controverse, deoarece 10 din 15 jucătoare nu au trecut prin teste antidoping în lunile premergătoare competiției. Această echipă a obținut medalia de aur după o finală împotriva Franței.
Comparativ, alți handbaliști sau handbaliste medaliați la Paris au fost testați măcar o dată înainte de competiție. Specialiștii susțin că lunile de pregătire sunt cele mai critice pentru depistarea dopajului.
Lacune similare în Australia și Noua Zeelandă
Alte țări au întâmpinat și ele probleme semnificative în perioada de dinaintea Jocurilor. În Australia, 60 de sportivi nu au fost supuși testelor, inclusiv cinci medaliați. Noua Zeelandă, deși a obținut cele mai bune rezultate olimpice din istoria sa, a avut doar 50% din delegație verificată corespunzător, iar 40 de sportivi nu au fost testați deloc.
În această categorie se regăsesc patru medaliați, inclusiv câteva dintre câștigătoarele olimpice la canotaj, într-un sport pe care ITA îl consideră „riscat pentru dopaj”.
Brooke Francis și Lucy Spoors din Noua Zeelandă, în mijloc, alături de Simona Radiș și Ancuța Bodnar (medalia de argint), precum și Mathilda Hodgkins-Birne și Becky Wilde (Marea Britanie – bronz).
În plus, 15 națiuni mai mici nu și-au testat deloc sportivii înainte de Jocuri. Cu toate acestea, numărul total de sportivi netestați este mai mic comparativ cu perioada premergătoare Jocurilor de la Tokyo 2020, când pandemia COVID a avut un impact semnificativ asupra testărilor. Atunci, sportivi din 38 de țări au sosit în Japonia fără teste antidoping.
- La Paris, au fost medalii câștigate de sportivi netestați în discipline precum atletism, ciclism, canotaj, gimnastică, echitație, navigație, baschet, fotbal, handbal, hochei și polo.
Peste 40 de teste pozitive înainte de Jocurile Olimpice de la Paris
Raportul ITA recent conține informații suplimentare față de edițiile anterioare, dar e clar că lipsesc multe detalii. De exemplu, nu se specifică ce anume a fost căutat în fiecare test. În numeroase țări, organizațiile antidoping nu utilizează toate metodele analitice disponibile, cel mai adesea din considerente financiare.
ITA a raportat că peste 40 de potențiali sportivi olimpici au fost identificați ca fiind pozitivi în cele șase luni anterioare Jocurilor, iar cinci au fost depistați în timpul acestora. Toate probele recoltate la Paris au fost conservate pentru a putea fi analizate ulterior, când metodele de testare se vor îmbunătăți.
După Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, nu mai puțin de 41 de câștigători de medalii au fost descoperiți ca utilizatori ai dopajului, inclusiv doi halterofili români.
Recent, Unitatea de Integritate în Atletism a anunțat oficial descalificarea și interdicția de zece ani a unei alergătoare ruse care a fost implicată într-o infracțiune de dopaj. Aceasta a fost inițial pe locul doi, dar s-a constatat că a fost implicată în încălcări ale regulilor antidoping.
Tatyana Tomashova în timpul cursei de 1500 m de la Jocurile Olimpice din 2012.
118medaliați olimpici au fost sancționați ulterior pentru dopaj din 2004, anul introducerii retestărilor.
