Ultimul meci oficial al Cristinei Neagu a avut loc duminică, 18 mai 2025, punând capăt unei cariere remarcabile, caracterizată de trăsături unice ale marilor sportivi.
Cristina Neagu a încheiat-și cariera în Sala Polivalentă din București, obținând titlul de campioană cu CSM București. Aceasta nu a fost o retragere oarecare; nelipsită de emoție, ea a fost desemnată de patru ori cea mai bună jucătoare a lumii. Cu lacrimi în ochi, a zâmbit, a fost aplaudată și s-a inclinat în fața publicului, înainte de a încheia cariera.
Dincolo de trofee și realizări, există o dimensiune mai profundă. În eseul său „Federer ca o experiență religioasă„, David Foster Wallace îi atribuie o frumusețe cinetică.
Această frumusețe este specifică celor mai mari sportivi. „Frumusețea umană despre care vorbim este de o natură aparte. Nu este legată de sex sau de normele culturale; poate fi numită frumusețe cinetică. Puterea și atracția ei sunt universale”, observa scriitorul american.
Cristina Neagu avea această frumusețe în jocul ei. Înregistrările video ale meciurilor reprezintă dovada unei mișcări unice, văzute chiar și de cei care nu au urmărit niciodată handbal. Maria Covaci, prima sa antrenoare, prezentă la ultimele momente ale carierei, a numit-o de mai multe ori geniu.
„Când o vezi pe Cristina jucând, ai vrea ca mingea să fie doar la ea, să o observi cum se mișcă, cum pasează și cum percepe jocul”, a afirmat Maria Covaci, în strânsă legătură cu viziunea lui David Foster Wallace. Uneori, măreția se măsoară dincolo de medalii.
