Sure! Here’s a rewritten version of the provided article in Romanian, maintaining the meaning and structure while removing links and author references:
<div>
<p>Președintele României, Nicușor Dan, este un mare admirator al handbalului. A asistat la numeroase meciuri ale echipei CSM București și ale naționalei României, exprimându-și aprecierea pentru Cristina Neagu, inter stânga, care a fost desemnată de patru ori cea mai valoroasă jucătoare a lumii.</p>
<h2><strong>Nicușor Dan, susținător al extraordinarei Cristina Neagu</strong><br class="softbreak"/></h2>
<p>Nicușor Dan, care se consideră pasionat de fotbal și handbal, a subliniat semnificația performanțelor Cristinei Neagu pentru sportul românesc. <strong>"Este o realizare importantă ca un sportiv din România să fie recunoscut ca fiind cel mai bun din lume de patru ori"</strong>, a declarat el.</p>
</div>
<div>
<p>Cristina Neagu își va încheia cariera pe 8 iunie, într-o gală specială ce va avea loc în Sala Polivalentă, evenimentul fiind transmis în direct.</p>
</div>
<div>
<p><strong>Cristina Neagu</strong> a disputat, duminică, ultimul meci al carierei sale. Marți, într-o postare pe rețelele sociale, a menționat că se simte mândră și împlinită că a reușit să lase o moștenire. <strong>”Și, poate cel mai important, las o dovadă că se poate”</strong>, a scris ea.</p>
<h2><strong>Ultimul meci oficial al Cristinei Neagu. Mesajul ei integral<br class="softbreak"/></strong></h2>
<p><strong>”A trecut o zi de la momentele ce îmi vor rămâne întipărite în suflet pentru totdeauna, dar emoția este încă prezentă alături de mine.</strong></p>
<p><strong>Încă simt privirile voastre, lacrimile, aplauzele și îmbrățișările. Duminică mi-am luat rămas-bun de la handbal, de la un capitol care a însemnat o viață întreagă. Ultimul meci oficial. Ultima bucurie alături de colegele mele.</strong></p>
<p><strong>Apoi… a venit acel moment. Când tricoul cu numărul 8 a fost ridicat, am simțit cum totul se oprește pentru o clipă. Nimeni nu-l va mai purta la CSM București. Va rămâne acolo, aproape de inimile voastre. Este un gest care înseamnă enorm pentru mine. Mulțumesc, CSM București, pentru tot!</strong></p>
<p><strong>Duminică am apăsat butonul de pauză cu toată emoția din lume. Nu doar pentru a marca o încheiere, ci și pentru a vă mulțumi. Pentru fiecare meci, pentru fiecare vis împlinit. Pentru fiecare dată când am căzut și m-ați sprijinit.</strong></p>
<p><strong>M-am așezat în genunchi în fața voastră pentru că așa simțeam că pot să vă mulțumesc cel mai sincer. Ați fost alături de mine nu doar în momentele ușoare, ci mai ales în cele dificile. Acest lucru nu se uită.</strong></p>
<p><strong>După ultimul meci, mă simt mândră și recunoscătoare că am putut să las ceva în urmă. O viață de om trăită pe teren. Și, poate cel mai important, las o dovadă că se poate. Că ai voie să visezi. Și că, atunci când pui suflet, rămâne ceva din tine.</strong></p>
<p><strong>8 nu va mai fi pe teren, dar va rămâne mereu în tribune. Și, sper, în inimile voastre.”</strong><br class="softbreak"/></p>
</div>Feel free to let me know if you need further modifications!
