Recentul Campionat Mondial de atletism de la Tokyo a adus 9 zile pline de competiții intense și emoții puternice, având ca rezultat o recunoaștere a sportivilor consacrați, dar și apariția unor noi nume în lumea atletismului, având motto-ul „Citius, altius, fortius”.
Iată câteva dintre cele mai importante momente de la această competiție și persoanele memorabile care au lăsat o amprentă pe parcursul ei, reunind peste 2.200 de sportivi la start.
1. Katarina Johnson-Thompson – un bronz de aur
La 32 de ani, Katarina Johnson-Thompson din Marea Britanie avea deja în palmares două titluri mondiale și un argint olimpic la heptatlon. Sportiva din Liverpool a cucerit bronzul sâmbătă, egalând-o pe americanca Taliyah Brooks, într-o finală captivantă la 800 de metri.
Ar mai merita amintit că arena în care a concurat este aceeași în care, acum patru ani, la Jocurile Olimpice din Japonia, nu a reușit să finalizeze competiția, ceea ce a fost o mare dezamăgire pentru ea. După o luptă strânsă pentru bronz, pare că nici nu a știut cum să reacționeze.
La 800 de metri, pentru a o depăși pe Brooks, trebuia să obțină o diferență de aproximativ șase secunde. La finalul probei, amândouă aveau același număr de puncte – 6.581.
Astfel, au devenit primele heptatloniste care au împărțit o medalie mondială, după Anna Hall din SUA și Kate O’Connor din Irlanda.
„Nu am cuvinte. Încă nu-mi vine să cred”, a declarat Johnson-Thompson. „Această medalie înseamnă totul pentru mine”.
Din 2018, Katarina este într-o relație cu fostul atlet britanic Andrew Pozzi, care a fost un susținător necondiționat al ei. Cariera sa nu a fost lipsită de dificultăți, incluzând accidente și pierderea tatălui său în 2017.
2. Kishane Thompson – între rivalitate și prietenie: „După competiție, putem fi din nou prieteni”
La proba de 100 de metri, în competiția principală, primele două locuri au fost ocupate de Oblique Seville (9,77 secunde) și Kishane Thompson (9,82 secunde), ambii din Jamaica. Noah Lyles din SUA a terminat pe locul trei, dar a obținut victoria la 200 de metri.
Kishane a reușit să lase în urmă presiunea de a nu fi câștigat altă medalie și a lăudat colegii cu care a concurat la Tokyo.
„Am avut un sezon diferit, dar m-a ajutat enorm să înțeleg cine sunt și ce pot dezvolta în viitor”, a spus el.
Thompson adaugă că toți sportivii își doresc victoria, dar după terminarea cursei, prietenia prevalează.
3. Juleisy Angulo, prima campioană mondială din Ecuador
La doar 24 de ani, Juleisy Angulo a făcut istorie pentru Ecuador, câștigând aurul la aruncarea suliței. Având o șansă de 14 în preliminarii, a fost prima femeie din țara sa care a ajuns într-o finală mondială.
Finala nu a fost extrem de competitivă, iar Angulo a profitat, realizând cea mai bună aruncare a carierei, măsurând 65,12 metri.
„Am vrut doar să ajung în finală, așa că sunt în stare de șoc”, a spus ea, aducându-și aminte cum partenera ei de antrenament a învins anterior. „Am visat la aceasta medalie de când am început atletismul”, a adăugat ea.
Angulo nu a participat până acum la alte competiții internaționale, dar a plecat de la Tokyo cu medalia de aur.
Maria Perez a reușit să își apere titlurile de campion mondial la 20 km și 35 km marș, pregătindu-se cu ajutorul unui laborator de hipoxie. Atleta a tras de mult să ajungă la acest rezultat, iar antrenamentele i-au îmbunătățit performanța.
4. Gestul de fair-play la 3.000 m obstacole
Pe parcursul competiției, Tim Van de Velde din Belgia s-a întors pentru a-l ajuta pe columbianul Carlos San Martin, care s-a împiedicat, să termine cursa. Amândoi nu aveau șanse de calificare.
„Am simțit că trebuie să ajut. Am amândoi muncit din greu, iar acesta a fost un moment uman, nu competitiv”, a spus belgianul.
5. Hamish Kerr, provocând limitele
Campionul olimpic Hamish Kerr a reușit o performanță remarcabilă, sărind peste 2,36 m, repetând realizarea recordului său din 2024. Atleta neozeelandeză a arătat perseverență și calitate, depășind un adversar sud-coreean.
„Am câștigat promisiunea de a continua să mă îmbunătățesc și să visez la victorie”, a spus el, bucurându-se de succesul său și dând dovadă de un spirit de echipă pozitiv.
6. Mackenzie Little, dublă victorie
Mackenzie Little a obținut medalia de bronz la aruncarea suliței, în urma unei săptămâni intense de muncă ca doctor. Experiența sa a contribuit la dârzenia cu care competează, arătând dedicare în fiecare zi.
„Nu a fost ușor, dar am învățat să îmbin lacrimile cu succesul”, a spus Little, reflectând asupra provocărilor cu care se confruntă.
7. Keshorn Walcott, reîntoarcerea unui campion
Keshorn Walcott a reușit să revină în competiții, câștigând aurul cu o aruncare de 88,16 m. După o perioadă de recuperare, a subliniat importanța perseverării: „13 ani au fost lungi, dar nu am renunțat”.
Walcott a explicat că schimbarea antrenorului a fost o decizie cheie în cariera sa, aducându-i cuceriri noi.
8. Emoțiile de pe podium
Tara Davis-Woodhall a obținut titlul mondial la săritura în lungime, după o perioadă grea. Cu toate acestea, a izbucnit în lacrimi în momentul în care a primit medalie „Îmi doresc ca vocea mea să ajungă la cei din jur, pentru a transmite un mesaj de unitate și empatie”.
Momentul său emoționant a fost dublat de realizările din trecut și de dorința de a aduce pozitivitate în lume.
9. Sydney McLaughlin-Levrone, excelență
Sydney McLaughlin-Levrone a reușit să treacă cu succes de la 400 m garduri la 400 m plat, devenind o campioană uimitoare. Cu un nou record de competiție de 47,78, ea a subliniat puterea muncii și încrederii în sine.
Păstrându-și planurile de a concura la viitoarele olimpiade, ea a demonstrat că nu există limite în fața determinării.
10. Maria Perez și determinarea ei
Maria Perez a continuat să impresioneze pe parcursul competiției, obținând aurul la 20 km marș. Munca sa asiduă a fost reflectată în pregătirea dintr-un laborator specializat, care a contribuit la susținerea sa fizică „Totul se poate realiza cu dăruire”, a concluzionat ea.
Cu ambiții mărețe pentru următoarele olimpiade, ea continuă să inspire prin perseverența sa.
