Afecțiunile cardiace: cauze, simptome și metode de prevenire

– Domnule doctor, care sunt cele mai frecvente probleme cardiace cu care se prezintă pacienții la cabinet?
– Cele mai frecvente probleme sînt cele legate de simptome, întrucât pacienții vin la medic atunci când simt disconfort. Principalul simptom este durerea toracică. Aceasta poate fi asociată cu efort fizic sau nu, dar și palpitațiile sau tulburările de ritm cardiac pot ridica semne de întrebare. Majoritatea acestor simptome necesită o evaluare cardiologică pentru a determina cauza.

– Problemele de inimă sunt motivul principal de deces pe glob, inclusiv în România. Ne puteți explica de ce și dacă statisticile au înregistrat o creștere a acestor cazuri în timp?
– De-a lungul anilor, numărul decesele s-a majorat, iar acest lucru se datorează, în parte, creșterii populației și îmbătrânirii acesteia. Vârsta medie de viață este mai mare, iar bolile cardiovasculare afectează de obicei persoanele în vârstă. Aceste condiții sunt multifactoriale, având mai mulți factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea, sedentary, hipertensiunea, diabetul, poluarea și consumul de alimente ultraprocesate. Acești factori au fost modificați de progresele tehnologice și stilurile de viață sedentare.

„Bolile de inimă provin în mare parte din stilul de viață”

– Ce poate face o persoană care își dorește să trăiască cât mai mult, sănătos?
– Există multe măsuri pe care le putem lua, deoarece bolile de inimă sunt, în mare măsură, influențate de stilul de viață. Mediul în care trăim și alimentația joacă un rol crucial. Este esențial să începem de la o vârstă fragedă să adoptăm un regim alimentar sănătos, care să includă alimente proaspete, multe fructe și legume, precum și o activitate fizică regulată de 30 de minute pe zi.

– Poate fi reglat colesterolul doar prin dietă, dacă este crescut?
– Da, prin ajustările corespunzătoare în alimentație, putem influența nivelul colesterolului din sânge. Alimentele de origine animală, cum ar fi lactatele și ouăle, sunt sursa principală a colesterolului din dietă. Reducând consumul acestor alimente, putem diminua aportul de colesterol. Restul este sintetizat de organism, iar greutatea, stresul și fumatul influențează această producție.

– Aceste medicamente se administrează toată viața, sau doar până când colesterolul revine la normal?
– În cazul în care modificările stilului de viață nu sunt suficiente, medicamentele trebuie administrate pe termen lung. Efectul lor durează în jur de 24 de ore. Statinele sunt cele mai utilizate medicamente, având un profil de siguranță ridicat și că beneficiile lor depășesc riscurile de reacții adverse.

– Exista multe controverse referitoare la statine și efectele secundare. Ce ar trebui să știe pacienții?
– Orice medicament poate avea efecte adverse. Statinele pot provoca, rar, disconfort muscular sau o ușoară creștere a glicemiei. Totuși, beneficiile scăderii colesterolului și reducerea riscurilor cardiovasculare sunt considerabil mai mari decât aceste riscuri. Medicația este prescrisă atunci când avantajele sunt evidente.

„Corectarea factorilor de risc poate preveni infarctul miocardic”

– Am observat că vârsta pacienților care suferă infarcte a scăzut. Care sunt cauzele? Ce se întâmplă?
– Vârsta medie la care apar bolile cardiovasculare a scăzut semnificativ. Mulți dintre acești pacienți sunt asimptomatici până la momentul evenimentului. Totuși, ei au factori de risc care nu au fost corectați: fumat, colesterol crescut, hipertensiune arterială. De aceea, importanța prevenției este crucială. Identificarea și corectarea riscurilor poate preveni în mare măsură infarctul.

– Ce influență au genele asupra acestor condiții și cât de mult contează stilul de viață?
– Multe afecțiuni cardiace au o componentă genetică. Boala cardiacă ischemică este de obicei rezultatul interacțiunii între mai multe gene și factorii de mediu. Genele se activează în prezența sedentarismului și a altor riscuri. Corectarea acestor factori de mediu poate ajuta la prevenirea apariției bolii. Există și afecțiuni cardiace cu o bază genetică singulară, unde intervențiile sunt limitate la încetinirea evoluției bolii.

„Ceasurile inteligente nu măsoară întotdeauna corect tensiunea arterială”

– Credeți că tehnologia modernă, cum ar fi ceasurile inteligente, ne ajută să ne monitorizăm sănătatea sau poate crea stres?
– În majoritatea cazurilor, aceste dispozitive sunt utile pentru monitorizarea funcțiilor vitale. Este important să ne bazăm pe echipamente ce efectuează EKG. Acestea sunt benefice pentru persoanele care prezintă tulburări de ritm ocazionale. Este esențial ca pacienții să efectueze un EKG în momentele în care simt aceste disfuncții.

– Care alte dispozitive sunt utile în monitorizarea sănătății?
– Dispozitivele pentru măsurarea tensiunii arteriale sunt esențiale. Acestea ne ajută să ne dăm seama dacă nivelul tensiunii este normal sau crescut. Este important să folosim manșete corespunzătoare pentru o măsurare precisă. Măsurarea cu manșeta pe braț rămâne metoda standard. De asemenea, pulsoximetrele sunt utile pentru a controla pulsul și saturația de oxigen, în special în timpul efortului.

– Este adevărat că un exercițiu fizic excesiv sau de intensitate înaltă poate fi dăunător?
– Este important să discutăm despre ce înseamnă exercițiu de intensitate mare sau mică. Activitatea fizică regulată este benefică, fiind recomandată atât persoanelor sănătoase, cât și celor cu probleme cardiace. Efortul ar trebui să fie moderat, iar ajustările se fac individual.

„Efortul moderat este benefic pentru sănătate”

– Cum pot oamenii să-și cuantifice intensitatea efortului?
– Activitatea fizică ușoară este echivalentă cu 55% din frecvența cardiacă maximă, stabilită aproximativ la 220 minus vârsta. Activitatea moderată se află între 55% și 75%, iar activitatea intensă între 75% și 90% din frecvența maximă. Un tânăr de 20 de ani, de exemplu, ar avea o frecvență maximă de 200, iar zona moderată ar fi între 110 și 150 de bătăi pe minut.

– Există exerciții mai eficiente pentru sănătate, precum mersul pe jos, joggingul sau exercițiile HIIT?
– Activitățile benefice pentru sănătatea cardiovasculară sunt cele care implică mișcare, precum mersul, alergatul sau înotul. Exercițiile de forță sunt, de asemenea, utile, dar nu în dimensiuni mari. Un sfert din activitatea fizică ar trebui să fie de tip forță, restul fiind aerobic.

„Infarctul poate apărea și în condiții de stres intens”

– Există o idee preconcepută că infarctul se produce după un moment de supărare. Este adevărat?
– De cele mai multe ori, infarctul se dezvoltă pe fondul unor plăci instabile, iar stresul intens poate activa un mecanism ce duce la apariția cheagurilor. Astfel, infarctul poate avea legătură cu situații de stres sau efort fizic.

– O persoană relaxată poate suferi infarct după o veste proastă?
– Da, acest lucru este posibil. Reacțiile sunt diferite în funcție de stabilitatea plăcii de aterom și de predispozițiile genetice.

– Ce analize ar trebui să își facă persoanele pentru a se asigura că nu au probleme cardiace? Ar trebui să facă analize suplimentare?
– Pacienții asimptomatici ar trebui să efectueze anual un set de analize de sânge. Dacă rezultatele sugerează anomalii, se impun investigații suplimentare pentru a determina cauza și a corecta eventualele probleme. Prevenția este esențială.

– Iar dacă pacientul prezintă simptome?
– Dacă există dureri în piept sau palpitații, este necesar un examen clinic și teste suplimentare pentru a evalua riscurile.

„Inteligența artificială poate îmbunătăți relația medic-pacient”

– Ce părere aveți despre inteligența artificială în sănătate? Credeți că ar putea influența diagnosticarea și tratamentele în cardiologie?
– Consider că este important ca oamenii să fie bine informați. Inteligența artificială este un instrument valoros, nu doar pentru medici, ci și pentru pacienți. Aceasta ajută la reducerea timpului necesar pentru diagnosticare și inițierea tratamentului.

– Credeți că un medic va putea prezice cu exactitate riscul de infarct în viitor?
– Există limitări, iar inteligența emoțională este crucială în relația medic-pacient. Predicțiile pe termen lung sunt posibile, dar nu putem anticipa exact un infarct.

– Recomandați testele genetice persoanelor sănătoase?
– Nu, aceste teste sunt indicat doar pentru cei cu un istoric familial relevant. Testele inutile pot provoca stres și confuzie.

„Consumul excesiv de energizante și alcool prezintă riscuri”

– Ați observat schimbări în rândul consumatorilor excesivi de energizante sau cafea?
– Cofeina din energizante și cafea poate declanșa probleme de ritm cardiac, dar nu afectează structura inimii. Eliminarea acestor stimulente poate rezolva multe dintre probleme.

– Ce părere aveți despre dietele recente? Au efecte asupra sănătății inimii?
– Dieta mediteraneană este de obicei recunoscută ca fiind benefică pentru inimă. Consumul de fructe, legume și pește este esențial, la fel ca și continutul caloric acceptabil și stilul de viață.

„Alcoolul în cantități mici poate fi benefic”

– Este adevărat că un pahar de vin din când în când poate ajuta inima?
– Consumul moderat de alcool poate avea efecte benefice. Totuși, excesul poate afecta tensiunea arterială și sănătatea ficatului, iar dozajul optim ar trebui să fie respectat.

– Care sunt riscurile asociate consumului de alcool chiar și în cantități mici?
– Alcoolul afectează sistemul nervos și coordonarea motorie, deci trebuie consumat cu prudență.

„Orice durere toracică merită investigată rapid”

– Care mituri în cardiologie ar trebui demontate?
– Un mit comun este că inima nu doare. Orice durere toracică trebuie investigată de urgență, întrucât poate fi un semn al unor afecțiuni grave.

– Alt mit major?
– Există ideea că hipertensiunea are simptome, când, de fapt, ea se numește „ucigașul tăcut”.

– Ce noutăți sunt în tratamentele insuficienței cardiace?
– Sunt disponibile noi medicamente care reduc simptomele insuficienței și riscurile asociate. De asemenea, despre suplimentele care vizează sănătatea inimii, este important de menționat că acestea nu pot înlocui un stil de viață sănătos.

Încheiere cu sfaturi pentru o inimă sănătoasă

– În concluzie, ce sfaturi ați oferi pentru menținerea sănătății inimii?
– Un stil de viață sănătos este esențial: menținerea greutății, o alimentație echilibrată, activitate fizică zilnică de 20-30 de minute, monitorizarea periodică a tensiunii arteriale și controale anuale. Acestea sunt cheia pentru prevenirea bolilor grave și pentru o viață lungă și sănătoasă.