Federația Română de Fotbal a propus candidatura Bucureștiului pentru a organiza finala Europa League în 2028 sau 2029 la Arena Națională, dar primele reacții de la UEFA indică o minoră probabilitate de succes. Conform informațiilor, șansele de a găzdui acest eveniment sunt foarte reduse în prezent.
Capitala României a găzduit în 2012 ultimul meci din a doua competiție intercluburi a Europei, însă condițiile actuale sunt mult mai stricte, conform noului regulament UEFA.
Infrastructura nu este, din păcate, favorabilă României. Documentația prezentată de FRF conține multe promisiuni, dar puține certitudini, în timp ce principalii competitori, Franța și Italia, oferă cele mai bune facilități pentru turiști și transmisii televizate.
Arena Națională și cerințele UEFA
În urma cu 13 ani, criteriile erau focalizate pe stadion, difuzare și securitate, dar reglementările UEFA actuale impun cerințe mult mai complexe, cele vechi fiind doar un început.
Finala din 9 mai 2012, între Atletico Madrid și Athletic Bilbao (3-0), a fost apreciată la nivel sportiv, dar a evidențiat și problemele organizatorice ale Bucureștiului.
Aeroportul Henri Coandă nu a făcut față numărului mare de zboruri, iar transportul public a fost perturbat de mai multe ori, în ciuda eforturilor municipalității de a implementa linii speciale de autobuz. În documentația oficială se menționa un nou tronson de metrou, care ar trebui să conecteze Otopeniul cu Piața Muncii, dar acest proiect nu este finalizat nici în prezent.
Oficialii UEFA au apreciat entuziasmul și ospitalitatea locală, dar au subliniat deficiențele infrastructurii și lipsa coerenței în logistică.
Din acea vreme, România nu a mai fost nominalizată pentru un alt eveniment major, cu excepția celor patru meciuri de la ediția Euro 2020.
În candidatura pentru 2028 și 2029, FRF propune din nou Arena Națională, invocând experiența anterioară și infrastructura disponibilă. Totuși, starea stadionului este una degradantă, și, conform informațiilor disponibile, restul infrastructurii urbane nu a suferit îmbunătățiri considerabile.
Construcția liniei de metrou spre aeroport nu se va finaliza înainte de sfârșitul lui 2028. Astfel, accesul rutier rămâne complicat, iar parcarea Arenei Naționale, cu doar 192 de locuri subterane și 1300 supraterane, ar putea fi considerată insuficientă în contextul cerințelor actuale.
2 miliarde de euroeste costul estimat al proiectului Magistrala M6, tronsonul 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă.
35%este stadiul actual al lucrărilor la M6, ce va avea 14,2 kilometri. Călătoria de la 1 Mai la aeroport se va estima la 25-30 de minute.
Standardele de cazare reprezintă un alt aspect deficitar. Bucureștiul nu dispune de cele 6.000 de camere de patru și cinci stele necesare, în special în apropierea stadionului. Unele hoteluri mari nu corespund standardelor de securitate solicitate pentru delegațiile oficiale.
Raportul tehnic UEFA a început să acorde o importanță semnificativă sustenabilității: orașele trebuie să elaboreze planuri detaliate de management ecologic, inclusiv transport electric și reducerea consumului de energie.
Cerințele UEFA
Aceste condiții sunt acum esențiale, fiind incluse în categoria 4 de solicitări, cea mai înaltă. În 2012, mulți dintre acești criterii nu existau, iar UEFA punea accent pe capacitatea de organizare, nu pe ecosistemul urban. Iată cerințele de bază impuse de UEFA:
capacitate brută între 40.000-60.000 de locuri, fără sectoare închise, iar suprafața de joc să fie iarbă naturală sau hibrid;
rețea de transport public rapid între aeroport, stadion și centrul orașului, cu program extins în ziua meciului;
plan de sustenabilitate referitor la amprenta de carbon și reciclarea deșeurilor produse;
zone media dedicate pentru minimum 600 de jurnaliști, inclusiv facilități pentru broadcast 4K și 5G;
minim 6.000 de camere de cazare verificate, în apropierea stadionului;
centru de voluntari și fan-zone-uri oficiale, certificate de securitate și logistică;
România a demonstrat că poate organiza cu succes evenimente de amploare, fiind un partener competitiv pentru UEFA în fotbalul european. Vrem să folosim experiența din turneele anterioare pentru a scrie un nou capitol în istoria fotbalului românesc.
– Răzvan Burleanu, președinte FRF
Răzvan Burleanu și Aleksander Ceferin, președinte UEFA
Selecția tehnică modernă
În 2009, în perioada de construcție a Arenei, atribuirea finalei de Europa League Bucureștiului s-a bazat pe criterii mai degrabă de oportunitate. Între timp, procesul de selecție a devenit transparent și strict tehnic, sub supravegherea departamentului de competiții.
Începând cu ciclul 2025-2026, UEFA va implementa un proces standardizat de licitație, cu etape clare și termene publice. Țările interesate trebuie să depună un dosar complet cu peste un an înainte de a fi desemnate, iar acesta va fi evaluat de o comisie independentă.
Aceasta va analiza proiectele pe baza unor criterii operaționale stricte, reducând influența politică. România are timp până în primăvara lui 2026 pentru a aduce îmbunătățiri, însă dosarul de la Nyon ar putea fi mai mult o intenție fără garanții.
30 de milioane de euroa fost suma încasată din evenimentul din București din 2012
Ne dorim să folosim candidatura pentru finala Europa League ca un motor de dezvoltare pentru organizarea de evenimente în fotbalul românesc, având în vedere expertiza și dedicarea specialiștilor noștri.
– Răzvan Burleanu
Avantajul față de Serbia și Turcia
Arenele din Serbia și Turcia au ambiții mari, dar se confruntă cu probleme majore. Stadionul Național din Belgrad nu este complet, iar proiectul a întâmpinat întârzieri și controverse legate de costuri.
Asta în timp ce Ankara are un nou stadion în construcție, dar termenul de finalizare este tot mai îndepărtat, apropiindu-se de termenul-limită UEFA pentru inspecții (2026).
De asemenea, Ankara nu are experiență în organizarea de evenimente mari, ceea ce reduce credibilitatea logistică a propunerii față de orașe consacrate precum Lyon sau Torino.
250 de milioane de euroeste costul total al Arenei Naționale din București, inaugurată în 2011.
Candidaturi pentru finala Europa League 2028:
Franța: Lyon-Decines, Parc Olympique Lyonnais sau Paris, Parc des Princes;
Italia: Torino, Stadionul Juventus;
România: București, Arena Națională;
Serbia: Belgrad, Stadionul Național;
Candidaturi pentru finala din 2029:
Franța: Lyon-Décines, Parc Olympique Lyonnais sau Paris, Parc des Princes;
Italia: Torino, Juventus Stadium;
România: București, Arena Națională;
Turcia: Ankara, Stadionul Ankara 19 Mayis;
Serbia: Belgrad, Stadionul Național;
Unde s-au desfășurat finalele Europa League anterior
2010 – Hamburg Arena (Germania), 2011 – Dublin Arena (Irlanda), 2012 – Arena Națională (România), 2013 – Amsterdam Arena (Olanda), 2014 – Juventus Stadium (Italia), 2015 – Stadion Narodowy (Polonia), 2016 – St. Jakob-Park (Elveția), 2017 – Friends Arena (Suedia), 2018 – Parc OL (Franța), 2019 – Baku Olympic Stadium (Azerbaidjan);
2020 – RheinEnergieStadion (Germania), 2021 – Stadion Gdansk (Polonia), 2022 – Ramon Sanchez-Pizjuan Stadium (Spania), 2023 – Puskas Arena (Ungaria), 2024 – Aviva Stadium (Irlanda), 2025 – San Mames (Spania), 2026 – Beșiktaș Stadium (Turcia), 2027 – Walstadion (Germania);
