

Un articol recent a adus în prim-plan declarațiile lui David Luiz, după înfrângerea echipei Pafos în Champions League, scor 0-2 cu Juventus. În vârstă de 38 de ani, el a oferit un interviu detaliat, abordând momente cheie din cariera sa, inclusiv „ghetele achiziționate din piață, finala jucată în condiții dificile, credința în Dumnezeu, echipa de imigranți din Paris și pasiunea sa pentru matematică”.
Cu o experiență îndelungată în echipe renumite precum Benfica, Chelsea, PSG și Arsenal, David Luiz a dezvăluit că antrenoratul este o direcție pe care o ia în considerare: „Mă gândesc serios la asta. Aș putea începe din Cipru, așa că niciodată să nu spui niciodată”.
Lecția cea mai importantă a primit-o de la părinții săi, profesori într-o școală din Diadema, Brazilia: „Respectă oamenii care au crezut în tine și nu scuipa în farfuria din care ai mâncat”. El a subliniat că, în ciuda succcesului, cel mai important este să fie alături de familia sa. „Viața normală este cea mai bună viață posibilă. Acesta este motto-ul meu”, spune el cu convingere. De asemenea, a adăugat: „Pentru mine, Dumnezeu este totul”.
Aici sunt câteva dintre declarațiile interesante ale lui David Luiz:
„La 10 ani, visam să devin profesor de matematică”
„M-am născut într-o familie modestă, iar părinții mei au fost profesori. Ei au muncit din greu, mama lucrând cu copiii, iar tata pregătind tineri pentru viitor. Eu am fost mereu un copil activ, îmi plăcea să studiez statistica. La 10 ani, îmi doream să devin profesor de matematică, dar apoi am ales fotbalul, influențat de tatăl meu, care a fost fotbalist. Adesea adormeam cu mingea lângă mine. Am practicat și judo, dar și capoeira, o artă marțială braziliană ce combină diverse elemente culturale.
Când m-am mutat la São Paulo, am început să joc cu ghete de fotbal false, cumpărate de la un vânzător ambulant. Colegii mei purtau ghete de la branduri cunoscute. Într-o zi, am fost la piață cu un coleg și mama lui i-a cumpărat ghete noi, pe care mi le-aș fi dorit și eu. I-am spus, însă, mamei acestuia că mama mea ar fi de acord să le cumpere. A fost o minciună, iar luna următoare, mama prietenului a sunat să ceară banii, iar eu am avut probleme serious cu el.”
„Am călătorit 70 de ore cu autocarul pentru un turneu”
„Până la 16 ani, am jucat ca număr 10. Îmi amintesc cum, jucând la Vitoria, am parcurs 70 de ore cu autocarul pentru un turneu în Rio Grande do Sul. În prima partidă, doi fundași s-au accidentat, iar eu am cerut să joc în apărare. Antrenorul a ezitat, dar mi-a dat o șansă, iar am evoluat bine. La final, am fost desemnat cel mai bun fundaș.”
Când am ajuns la Chelsea, mi s-a spus că fundașii trebuie să degajeze mingea și să se concentreze pe apărare. Acum, echipele caută fundași tehnici care să poată juca din spate. Aceasta este o cerință esențială în fotbalul modern.
– David Luiz
David Luiz în tricoul lui Chelsea.
Transferul la Benfica: o datorie împlinită
„În ianuarie 2007, Benfica a vândut un jucător, iar agentul meu a propus numele meu pentru a-i ajuta să-și achite o datorie. Eram în divizia a treia, de abia promovam. Am avut probleme de sănătate și a trebuit să mă ascund de președinte. M-am antrenat zilnic, dar starea mea nu era grozavă; în aprilie, am debutat în mod oficial.”
„Pe vremea când mi-a expirat contractul, Benfica mi-a oferit o sumă modestă, dar Porto mi-a făcut o ofertă mult mai bună. Am contactat părinții, iar tatăl meu mi-a spus: «Respectă oamenii care au crezut în tine. Semnează cu Benfica, nu pentru bani». A fost o lecție importantă pentru mine.”
David Luiz în tricoul celor de la Pafos.
A învățat să lupte cu durerea
„Aș vrea să vă împărtășesc o experiență. Când jucam la juniorii lui San Paolo, am decis să particip la un turneu fără să îi anunț pe părinți și mi-am fracturat mâinile. După ce le-am imobilizat, m-am așezat pe teren ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. M-am întors la spital abia după meci.”
Antrenor pentru o echipă de imigranți
„Am fost antrenor pentru o echipă de futsal din Paris, la insistențele unor prieteni. Îmi place să ajut, să fiu în contact cu oamenii. Mama ne confecționa echipamentele, iar uneori organizam petreceri la teren. Chiar și acum, eu consider că a putea juca la acest nivel este un dar de la Dumnezeu. Clubul Pafos este ambițios, iar viața aici este plină de soare și distracție pentru copiii mei. Fotbalul din Cipru este în dezvoltare rapidă.
– David Luiz