Paul Gascoigne (58 de ani), fostă vedetă a fotbalului englez, a împărtășit detalii despre traumele și abuzurile pe care le-a suferit, inclusiv dependența de alcool și problemele din copilărie, inclusiv decizia tatălui său de a-l interna într-un spital de psihiatrie pentru a-l ajuta. În biografia sa, „Gazza” a relatat cum antrenorul său de la Rangers l-a încurajat să consume alcool în vestiar în timpul unei finale a Cupei Ligii Scoției!
Incidentul s-a întâmplat în meciul dintre Glasgow Rangers și Heart of Midlothian, desfășurat pe 24 noiembrie 1996 la „Celtic Park”. „La pauză, antrenorul m-a întrebat dacă am bătut. Am spus că nu. El mi-a zis: «Atunci mergi și bea ceva!»
Paul Gascoigne: „Cele 11 zile în spital mi-au salvat viața”
„Am băut nouă pahare de coniac. M-am întors pe teren, am marcat două goluri și am fost numit omul meciului. Dar nu m-au lăsat să particip la cina de după meci pentru că băusem deja prea mult.”
Realizările lui Gascoigne în acel meci nu au fost suficiente pentru a obține o victorie, meciul terminându-se cu un rezultat de 1-1.
Dincolo de aceste întâmplări, povestea lui evidențiază tragedia unui jucător talentat, ale cărui abilități au fost afectate de abuzurile de alcool. Gascoigne a mărturisit că a petrecut luni în șir fără să comunice cu părinții săi, iar tăcerea l-a marcat profund.
După ce tatăl său a decis să-l interneze, fostul internațional și-a dat seama că viața sa s-a schimbat: „Cele 11 zile mi-au salvat viața”.
În altă parte a cărții sale, el aminteste o tragedie din copilărie: moartea fratelui mai mic al unui prieten, accidentat mortal de o mașină în fața lui.
„Am avut multe dificultați, dar acum încerc să privesc viața diferit”
„Îmi asumam responsabilitatea de a avea grijă de el. Într-o fracțiune de secundă, a alergat înaintea mea și a fost lovit de o mașină. A murit în brațele mele… Am crezut că încă mai respiră, dar din păcate, nu era cazul.”
Gascoigne nu a reușit să depășească această experiență traumatică, care l-a urmărit pe parcursul carierei sale. Din cauza acestei dureri emoționale, problemele sale de sănătate mintală și dependența de alcool au crescut: „Am făcut multe lucruri necugetate, dar acum încerc să privesc viața dintr-o altă perspectivă”.
De asemenea, a făcut mărturisiri despre sumele enorme pe care le-a cheltuit pe mașini, devenind un obicei datorat pasiunii tatălui său, care a dus la cumpărarea a nu mai puțin de 82 de vehicule!
„De trei ori pe an aștepta să-i fac un cadou: de Ziua Tatălui, de ziua lui și de Crăciun. Chiar de Crăciun, mi-a trimis o notă de plată pentru 75.000 de lire sterline pentru un BMW, spunând că este cadou de Ziua Tatălui. Nu aveam cum să-i refuz.”
O altă poveste incredibilă se leagă de transferul său din 1988, de la Newcastle la Tottenham, unde a fost dorit și de Sir Alex Ferguson, care i-a promis un contract cu Manchester United.
Gascoigne: „Pentru 120.000 de lire sterline și un BMW, tata a acceptat să merg la Tottenham, în loc să merg la Manchester United”
Irving Scholar, președintele lui Tottenham, a intervenit, reușind să-l convingă pe tatăl lui Gascoigne, care inițial era împotriva transferului la Spurs. „Odată, am răspuns la telefon și am aflat că tatăl meu se plângea că voi merge la United. Scholar i-a propus 120.000 de lire sterline ca să se răzgândească.”
Gascoigne a captivat și vestiarul de la Lazio odată ajuns acolo.
„Când tata a auzit oferta, a cerut și un BMW, iar sora mea a spus că vrea un șezlong. Scholar a acceptat și am semnat.”
47meciuri și 6 goluri a avut Paul Gascoigne la Lazio (1992-1995). La Rangers (1995-1998) a disputat 104 meciuri, înscriind 39 de goluri și câștigând două titluri, plus Cupa și Cupa Ligii Scoției.
În cele din urmă, Gascoigne a reușit să-l impresioneze pe Sir Alex Ferguson cu povestea transferului său. „Când a aflat că am devenit cel mai scump transfer din istoria unui club britanic, a fost extrem de supărat.”
După mulți ani, când a fost la un meci Manchester United, Ferguson a aflat și i-a transmis, printr-un steward, că îl așteaptă în birou. Chiar și la 80 de ani, nu s-a putut abține: „Cum ai îndrăznit să mă refuzi? A fost cea mai mare greșeală a vieții tale.”
Dacă i-aș fi făcut pe plac, aș fi rămas 15 ani la Manchester, dar nu aș fi jucat deloc în afara Angliei.”
