Mihaela Velicu este o personalitate recunoscută în teatrul și filmul independent. De câțiva ani, este angajată la Teatrul de Stat din Constanța, deși locuiește în București din anul 2000.
Passionată de sport, Miki Velicu practică alergarea (inspirată de Raluca Aprodu), face exerciții la sală și a practicat dansul în copilărie.
Pentru cei care doresc să-și transforme stilul de viață și să integreze o rutină sportivă: Mihaela a început să alergă mai târziu în viață, ca un provocare personală. A decis să alerge zilnic trei kilometri. Deși la început a fost greu, a realizat că îi place.
A crescut, desigur, influențată de legendele fotbalului românesc, incluzându-l pe Hagi. Anul trecut a urmărit fotbal serios pentru ultima dată, fiind impresionată de portarul Florin Niță. A fost pe stadion o singură dată, la un meci amical România-Bulgaria, ce a avut loc pe Giulești.
Precedent acestei experiențe, a urmărit multe meciuri de tenis, în special pe cele ale Simonei Halep. Însă, după ce a renunțat să se mai uite la televizor, a început să vizioneze din ce în ce mai puțin și tenis.
„Îmi imaginez că mă aleargă cineva”
– Practici educație fizică și sport?
– Da, practic educație fizică și sport. Am profitat de o sală pe la Timpuri Noi, mergând de două ori pe săptămână timp de o lună. Acum, alergatul mă menține în formă. Încerc să mănânc puțin, o dată pe zi.
– La ce oră alergi?
– Nu am o oră precisă, dar nu mai devreme de șapte seara.
– Alergi din proprie voință, fără a fi urmărită.
– Îmi imaginez că mă aleargă cineva. Îmi ajută această gândire; uneori, imaginez un tigru, alteori o persoană de care aș vrea să scap.
– Cât timp aloci pentru alergare?
– Acum, că e vară, alerg mult mai des, de trei-patru ori pe săptămână. Minimum cinci kilometri.
„Nu suportam alergatul, mi se părea că nu mi se potrivește”
– Distanța de zece kilometri cât timp îți ia?
– O oră. Alerg non-stop, fără pauză.
– În parc?
– Da, în parcul Tineretului sau prin Văcărești, pe Splaiul Unirii.
– Când ai început să practici alergarea?
– La început nu îmi plăcea alergatul, consideram că nu mi se potrivește. Raluca Aprodu m-a influențat foarte mult. Mi-a spus să încerc, că alergatul este un sport care te impulsionează.
– Înseamnă că eliberează mintea și sufletul.
– După mult timp am realizat că îmi place. Am decis să alerg zilnic trei kilometri, dorind să văd dacă pot.
– Ai un parc aproape de casă?
– Da, parcul Tineretului m-a ajutat la început.
„Am făcut dansuri de la patru la șapte ani”
– Ai fost sportivă în copilărie? În adolescență?
– Am practicat dansul de la patru la șapte ani.
– Și mai știi să dansezi?
– Da, dansez modern.
– Ca fetele de la Andre?
– Aproape; le-am văzut o dată la Festivalul Berii din Constanța.
– Mă faci să nostalgiez.
– Dansurile mi-au oferit disciplină, iar ulterior am practicat și street dance.
– Te-ai învârtit în cap ca în filme?
– Nu am reușit să mă învârt; street dance nu este neapărat legat de break dance.
– Știi manevrele acelea spectaculoase?
– Nu am ajuns la un nivel avansat, dar m-a ajutat. Am avut propria trupă de dans în liceu și am dansat la Cercul Militar Național. Am continuat cu asta până la București, unde am făcut o pauză de aproape doi ani, înainte de a începe studiile la Actorie.
– Chiar dacă ești din Constanța, simți lipsa acesteia.
– Da, nu mă ajută acest lucru în privința sportului.
„Am urmărit multe meciuri de tenis”
– Te uitai la sport, la tenis.
– Da, a fost o perioadă în care urmăream multe meciuri de tenis. Am jucat câteva meciuri, dar am realizat că nu este pentru mine. Anul trecut am citit biografia lui Agassi – Open.
– O recomand tuturor.
– Da, am fost la Cluj să îi văd pe Agassi și Steffi Graff. Am avut bilete și am asistat la meciuri.
– Ce impresie ți-au lăsat?
– Sunt un cuplu foarte simpatic și bine sudat. Steffi arată foarte bine, având o siluetă frumoasă.
– Ce picioare are!
– Da, este superbă. Nu mai urmăresc tenis la televizor, deoarece nu mă uit deloc la televizor de ani buni; folosesc aplicații pentru a citi știrile.
– Cine a câștigat meciul?
– Halep și Tecău, evident. Agassi și Graff au jucat foarte bine.
– Ați observat avantajul gazdelor…
– Să zicem că așa a fost.
„Am fost o singură dată pe Giulești”
– Ai fost pe stadioane? Ai văzut Giuleștiul?
– Am fost o singură dată pe stadion. Am asistat la un meci amical între România și Bulgaria.
– Ce te-a făcut să ajungi la Giulești?
– Un coleg din Constanța m-a invitat să mergem la meci.
– A fost debutul tău pe stadion?
– Da, iar de atunci nu am mai fost.
– Cum ți s-a părut meciul cu Bulgaria?
– Nu a fost un meci extraordinar, deoarece jucătorii s-au menajat înainte de campionatul european.
Mihaela Velicu a văzut toate meciurile României la Euro 2024
– La EURO 2024 te-ai uitat?
– Da, pentru prima dată am organizat o ieșire la terasă pentru a urmări meciurile. Am mers la o terasă aproape de facultate.
– Ai văzut toate meciurile echipei naționale.
– Da, am urmărit toate meciurile. Am realizat că pot fi un bun susținător, am strigat mult.
– Ce părere ai despre Florin Niță?
– L-am apreciat mult. Am strigat: “Niță, te iubesc!”
– Îl mai apreciezi?
– A fost o dragoste de moment; de atunci nu am mai urmărit fotbal.
– Te-ai uitat la alte sporturi? Jocurile Olimpice?
– Nu prea, m-am concentrat pe teatru și filme.
– Crezi că sportul te menține tânără?
– Cred că am și o predispoziție genetică bună.
– Care, evident, nu se observă decât celor care ajung să te cunoască.
– Exact!
