Publicat pe 02 aprilie 2025, la 14:01 / Actualizat pe 02 aprilie 2025, la 14:20
„Majoritatea românilor care joacă online o fac ocazional, investind sume moderate și percepând jocurile de noroc ca pe o formă de relaxare sau divertisment.” Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de Asociația Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND), care reprezintă interesele caselor de pariuri din România.
- IMPORTANT: Deși o mare parte a populației vede jocurile de noroc ca o formă de divertisment, există și o proporție semnificativă care dezvoltă comportamente problematici: statisticile arată că profilul cel mai frecvent al dependenților de jocuri de noroc este reprezentat de bărbați necăsătoriți, cu vârste între 18 și 30 de ani, din mediul urban, cu venituri medii;
- Recent, s-a publicat experiența unui dependent de jocuri de noroc care a avut parte de o cădere dramatică în doar 3 luni, un scenariu tot mai comun în rândul jucătorilor. Mulți tineri sunt atrasi de promisiunea câștigurilor rapide, fără să conștientizeze riscurile, un aspect recunoscut de industria de profil;
- Mai mulți operatori online au fost acuzați de jucători pentru neconformitate cu legea autoexcluderii și regulile de cont unic;
- AOJND a fost înființată în 2017 pentru a uni principalii operatori de jocuri de noroc la distanță, având ca scop promovarea și protejarea intereselor acestora, licențiate în România.
Cifrele studiului caselor de pariuri românești: 8% dependenți, 4% joacă mai mult de un salariu
Rezultatele studiului iVox, comandat de asociația caselor de pariuri, arată că 55,5% din respondenți consideră jocurile de noroc ca un mod de divertisment și relaxare, iar 40,30% le văd ca o oportunitate de câștig financiar.
În privința pierderilor, 47,15% dintre participanți sunt dispuși să piardă lunar sub o sută de lei, 19% peste câteva sute, iar 3,80% menționează sume echivalente unui salariu.
Același studiu indică faptul că 8% dintre respondenți se confruntă cu dependența, iar 84% cred că jocurile de noroc pot provoca dependență – 6,46% nu au o opinie clară pe acest subiect.
Recomandarea noastră este ca toate statele membre ale UE să implementeze un registru național al jucătorilor autoexcluși, care să fie gestionat de guvern și să ofere o interfață simplă de accesat, conform regulilor GDPR.
– Martin Haijer, reprezentant al European Gaming and Betting Association (EGBA)
Președinta AOJND: „14% joacă ilegal, aceasta este o problemă îngrijorătoare”
Chiar dacă statisticile nu accentuează toate problemele, AOJND subliniază că există motive de îngrijorare în urma sondajului: „Deși studiul sugerează un comportament rațional, e alarmant să constatăm că există români care văd jocurile de noroc drept o șansă de câștig financiar. Aceasta se datorează lipsei de educație și informare la nivel național,” a declarat președinta asociației.
Odeta Nestor a condus ONJN, instituția responsabilă cu reglementarea industriei jocurilor de noroc din România.

Studiul a mai relevat că 14% dintre participanți spun că au jucat pe site-uri de jocuri de noroc nelicențiate, motivul principal fiind bonusurile mai atractive din străinătate.
Taxele colectate de stat au scăzut cu aproape 17% în 2024, ajungând la aproximativ 690 de milioane de euro, amid creșterii contribuțiilor din industria jocurilor de noroc, conform ONJN.
Aproximativ 2% din respondenti afirmă că reclamele le-au influențat decizia de a juca, în timp ce 66% citesc accesibilitatea ca motiv principal.
700 de miliardeva reprezenta industria jocurilor de noroc global, până în 2028, conform OMS
Dependenții sunt adesea persoane emoțional imature, sensibile la stres, cu o toleranță scăzută la frustrare și la plictiseală. Ei caută senzații și acțiune și sunt foarte afectați de stres.
– Psihoterapeuta Raina Șaguna
Sondaj din Statele Unite ale Americii
Un studiu menționat de Associated Press, concentat pe piața americană unde bettingul online a fost legalizat, prezintă cifre diferite:
- Sondajul a evaluat participanții folosind Indicele de Severitate a Jocurilor de Noroc, un set de nouă întrebări care analizează comportamentele problematice, precum împrumutarea de bani pentru a paria.
- 24% dintre bărbați au raportat comportamente problematice, iar acest procent crește la 45% în rândul celor cu vârste sub 30 de ani.
- Indivizii cu un scor de 8 sau mai mult pe indice sunt considerați a avea o problemă, iar doar aproximativ 3% dintre bărbați au un astfel de scor, procentul ajungând la 10% în rândul bărbaților tineri și 7% în rândul femeilor din aceeași grupă de vârstă.
Agenție Americană: „Dependența de jocuri de noroc este la fel de periculoasă ca dependențele de droguri și alcool” + OMS: „Fiecare jucător de risc ridicat afectează alte 6 persoane”
Un studiu publicat în 2023 de Agenția Americană a Psihologilor atrage atenția asupra dependenței de jocuri de noroc, evidențiind similitudinile cu dependențele de alcool și droguri, precum creșterea toleranței și simptomele de sevraj.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, există un avertisment grav:
Aproximativ 5,5% dintre femei și 11,9% dintre bărbați suferă de o formă de prejudiciu din cauza jocurilor de noroc. Un studiu suedez a arătat că persoanele cu tulburări din acest domeniu au 15 ori mai multe șanse să se sinucidă decât populația generală. Pentru fiecare persoană care joacă la niveluri ridicate de risc, în medie alte șase persoane sunt afectate.
– WHO, Organizația Mondială a Sănătății