„Ce se întâmplă aici? Totul e foarte prost” » Wimbledon a devenit ca Roland Garros, iar acest lucru îi frustrează pe marii favoriți.

„Ce se întâmplă în această ediție a turneului de la Wimbledon? De ce totul pare atât de lent?”, s-a întrebat Carlos Alcaraz, jucătorul spaniol care va evolua astăzi în sferturile de finală, întâlnindu-l pe englezul Cameron Norrie.

Conform unei analize, tendința din ultimele două decenii persistă și în acest an, demonstrând o transformare semnificativă a tenisului pe iarbă.

„Totul este mai lent, cu mingi mai lente care schimbă jocul”

Aceasta nu mai înseamnă a se concentra pe fileu, ci pe mai multe schimburi din spatele terenului. O publicație spaniolă se întreabă: „Iarbă sau zgură?” în căutarea motivelor pentru care tenisul pe iarbă, cunoscut a fi cea mai rapidă suprafață, și-a diminuat viteza considerabil.

„Totul este mai lent, mingile au o comportare diferită”, a declarat Alcaraz, în vârstă de 22 de ani, numărul 2 mondial, după o victorie împotriva lui Andrey Rublev. Aceste observații reflectă sentimentul general al jucătorilor, care au remarcat o încetinire a jocului ce afectează desfășurarea meciurilor.

„Cred că mingile sunt de vină”, a spus Novak Djokovic, fără a corela acest lucru exclusiv cu iarba.

„Iarba perenă” favorizează mai mult efectul, care înainte era imposibil

Începând cu 2001, turneul de Grand Slam de la Londra utilizează o suprafață de iarbă specială, cunoscută sub numele de „amestec de iarbă perenă”, mai durabilă. De atunci, s-a observat o scădere treptată a vitezei de joc, asemănătoare cu condițiile de pe zgură.

„Acum jucătorii care aplică mai mult efect pot avea rezultate superioare, lucru care nu era posibil înainte. E mult mai simplu să joci din spatele terenului acum decât la începutul carierei mele”, a adăugat jucătorul sârbu, care participă la acest turneu din 2005.

Schimbările din secolul XXI au fost esențiale. În 2002, ITF a implementat reguli pentru folosirea mingilor cu un diametru mai mare cu 6,5%, ceea ce a dus la o frânare a vitezei jocului.

Acest impact a fost imediat. În aceeași ediție a Wimbledon-ului, finala a avut loc fără niciun serviciu-voleu. Deși Roger Federer domina acest sport, stilurile strategice ale lui Rafael Nadal și Djokovic câștigau tot mai mult teren.

Similar s-a întâmplat și în tenisul feminin, unde puterea surorilor Williams a început să se impună, urmată de o eră a jucătoarelor versatil.

Novak Djokovic la Wimbledon

Schimbările suprafeței de joc și dimensiunile mingilor cauzează un efect mai pronunțat

Anul acesta, căldura extremă – 33 de grade Celsius – a avut un impact negativ asupra suprafeței de joc de la Wimbledon.

„Condițiile de joc au fost mai lente decât în anii anteriori; mingea se simte grea, dar nu are viteză”, a menționat Alejandro Davidovich-Fokina.

„Mă simt mai obosit decât după un meci de la Roland Garros”, a adăugat Gael Monfils. „Totul se desfășoară încet, mingile sunt mari. La începutul schimburilor știi că va fi o mișcare lentă. Totul este mult mai lent decât la începutul carierei mele, chiar și serviciile sunt lente,” a spus veteranul.

Și Anastasia Pavlyuchenkova a confirmat acest aspect, afirmând că „Totul este foarte lent, ceea ce m-a ajutat, având o adversară care servea bine.”

Între timp, Neil Stubley, responsabil de întreținerea terenurilor, a subliniat că căldura a făcut terenul mai lent, cu mingea care devine mai aderentă pe iarbă. „Întotdeauna ne străduim să menținem o viteză constantă a mingii”, a adăugat acesta.

Denis Shapovalov a criticat însă mingile: „Sunt îngrozitoare. Jocul pe iarbă a devenit o glumă proastă. E mai lent decât zgura,” a spus el.

De asemenea, Petra Kvitova a pus problema pe seama mingilor: „Nu cred că este iarba, ci mingile. Dar este adevărat că totul a devenit mai lent.”

Jessica Pegula a menționat că iarba este o suprafață mai greu de controlat, având o natură „vie”. Totuși, majoritatea au căzut de acord că turneul de la Wimbledon nu mai este ce a fost.