Cluburi cu tradiție, în pragul falimentului!

Cu toate acestea, există o certitudine: investitorii italieni nu au adus prosperitatea dorită la cluburile tradiționale românești pe care le-au preluat.

Trei cluburi de tradiție din România au avut de-a face cu patroni italieni, iar rezultatul nu a fost nicăieri favorabil. Au fost reconstituite cele mai cunoscute cazuri ale echipelor preluate de investitori italieni: Timișoara și Zambon, Ceahlăul și Massone, UTA și Giovanni Catanzariti.

1. Claudio Zambon a făcut „franjuri” Poli Timișoara

Italianul Claudio Zambon a fost responsabil pentru problemele identitare ale Politehnicii Timișoara: după 2004, a cedat palmaresul, numele și culorile echipei, clubul ajungând să evolueze ani în galben-negru, până la recupoararea de către Marian Iancu.

De-a lungul anilor, Zambon a fost implicat în diverse controverse. Acesta a fost acuzat de delapidare de 515.000 de euro din conturile clubului, acuzație de care a fost achitat în 2018. De asemenea, a pierdut un proces de 30.000 de lei cu Regia Autonomă de Transport Timișoara.

Claudio Zambon

De asemenea, Zambon a stârnit o controversă considerabilă printr-o declarație socantă. Atunci când jucătorii s-au plâns de salarii, el ar fi răbufnit spunându-le să-și trimită soțiile să se prostitueze.

Mircea Sandu, fostul președinte al Federației, a confirmat într-o declarație pentru o publicație că: „Dacă eram fotbalist, [Zambon] ar fi murit de mâna mea după ce și-a pus jucătorii să-și scoată femeile la mezat”.

2. Massone și falimentul Ceahlăului

Ceahlăul Piatra Neamț, condus mult timp de Gheorghe Ștefan, a fost cumpărat în 2015 de italianul Angelo Massone, care anterior negocia și pentru preluarea Rapidului.

Massone a inițiat procesul de insolvență al echipei, care a retrogradat rapid și a dispărut din fotbalul românesc.

După mai multe luni fără salarii, Massone le-a sugerat jucătorilor să renunțe la drepturile lor salariale. Conform unei publicații, Valentin Balint, fost jucător la Piatra Neamț, a primit doar două din cele zece rate cuvenite, practic jucând opt luni gratis.

Massone a avut, de asemenea, o altercație faimoasă cu Gheorghe Hagi după un meci Ceahlăul – Viitorul, unde s-a certat cu oficialii echipei adverse și îl numea pe Hagi „bun jucător, dar ultimul om!”. Scenariul a început cu Hagi, care i-a aruncat un „Bine ai venit în România!” după ce Massone a fost trimis în tribune pentru proteste.

Scandalul cu Hagi și Massone

În 2014, Massone a vorbit despre achiziționarea Rapidului, afirmând: „Săptămâna viitoare aduc antrenor!”, fără a concretiza vreodată această promisiune.

3. Giovanni Catanzariti și UTA

Până a deveni clubul stabil de astăzi, UTA a trecut prin vremuri grele în trecut. Clubul a falimentat în 2009 și a fost apoi preluat de investitorul italian Giovanni Catanzariti. Din păcate pentru fanii echipei, lucrurile nu s-au îmbunătățit.

La scurt timp, Catanzariti și-a adus un alt compatriot, Giuseppe Guzzardi, care a devenit acționar majoritar.

„Avem un proiect pe 3-4 ani, care are ca scop crearea unei echipe de forță în prima divizie,” susținea Guzzardi într-o conferință de presă. Totuși, prosperitatea s-a lăsat așteptată; clubul a promovat abia în 2020, sub o conducere diferită.

Pe parcursul mandatului celor doi italieni, UTA s-a confruntat cu probleme financiare majore, iar suporterii au început să-l considere pe Catanzariti persona non grata. Aproape de finalul mandatului său, s-au purtat discuții cu Adrian Mutu pentru preluarea clubului. „Briliantul” colabora cu afaceristul Adrian Marțian pentru a achiziționa clubul din Arad.

Marțian a preluat toate problemele lăsate de Catanzariti: datorii către club, restanțe salariale și către fiscul statal. Din 2010, UTA nu a plătit nicio taxă către stat!

Giovanni Catanzariti, în dreapta, alături de Adrian Marțian

Interesant este că Giovanni Catanzariti nu a dispărut complet. Actualmente, el deține clubul Viitorul Arad, care a promovat în vară în Liga 3.

„Făcând totul din pasiune, nu mi-a păsat de bani. N-am ținut evidența cheltuielilor de la un sezon la altul. M-am consolat cu gândul că am pierdut sute de mii de euro, pentru că afacerea nu a mers cum trebuie.

Cu câțiva ani în urmă, am cumpărat un teren pe care trebuia să treacă autostrada și am făcut o greșeală. Așa s-a întâmplat și cu UTA, doar că la acest club am investit mult suflet și efort,” povestea italianul într-un interviu din 2013.

Au existat și alți investitori italieni interesați de cluburi mai mici din liga secundă românească. O investigație realizată a scos în evidență cum mai multe echipe românești au fost influențate de o rețea din Italia.