Un articol recent evidențiază cum președintele SUA, Donald Trump, a dispus concedierea angajaților postului de radio Voice of America, fondat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a răspândi mesajele americane în întreaga lume, în special în țările cu regimuri autoritare. Acest post, simbol al libertății de exprimare, a fost ascultat în secret în Europa de Est înainte de 1989, dar se confruntă acum cu riscul dispariției.
Un articol dintr-o publicație americană subliniază povestea jucătoarei de tenis Martina Navratilova și influența inspiratoare pe care a avut-o Vocea Americii asupra ei în copilărie.
Cu o audiență mondială de peste 360 de milioane de ascultători, postul de radio antitotalitar a avut un impact profund asupra unor tineri, precum Martina Navratilova, care îl asculta în accesul restricționat din Cehoslovacia comunistă, în ciuda încercărilor de cenzurare din partea autorităților.
„Printre bruiajul autorităților, în mintea tinerei Navratilova s-a născut ideea revoltei, alimentată de cuvintele și melodiile interzise”, remarcă autorul.
„Era colacul nostru de salvare”, a declarat Navratilova, amintindu-și că la radioul de stat se auzeau doar lozinci care glorificau regimul: „Trăiască clasa muncitoare și Partidul Comunist!”
Între aceste mesaje ideologice, câteva melodii occidentale aduceau iluzia unei legături cu o lume diferită, doar pentru ca apoi să revină mesajele comuniste: „Vom trăi mâine după cum muncim azi!”
Voice of America a fost antidotul împotriva propagandei sovietice
„Era pură propagandă”, își amintește Navratilova, care a reprezentat Cehoslovacia la nivel internațional după ce a fugit în vest în 1975. „Era terifiant, deoarece se dezvăluia lipsa aspirațiilor individuale, axându-se exclusiv pe muncă pentru aparatul de partid și stat”.
Regimul sovietic a eliminat viața personală, transformând totul într-un „amurg al distrugerii interioare”, așa cum îl descria Vaclav Havel, iar Voice of America era vocea care străpungea acest zid de tăcere. „Nu putea fi cenzurat sau blocat, deși s-au făcut încercări”, a adăugat Navratilova, o fostă lideră mondială în tenis, cu 18 titluri de Grand Slam la activ.
Martina a crescut în localitatea Revnice, situată la aproximativ 60 de kilometri de Praga, unde Vocea Americii era recepționată mai bine decât în capitală. Împreună cu familia, ea locuia înghesuită într-o singură cameră dintr-o casă naționalizată.
Familia Navratilova a dus o viață înghesuită
„Familia Martinei locuia într-o cameră mică, înghesuită, cu un dulap și un spațiu insuficient pentru toate lucrurile. Acoperiau geamurile cu hârtie pentru a se proteja de frigul iernii. Au avut apă rece până când tatăl ei a reușit să instaleze un vechi boiler”, notează sursa.
Membrii familiei mergeau la terenurile de tenis din apropiere pentru a se spăla, unde găseau apă caldă.
„La ora 5:30, părinții ei porneau radioul și căutau frecvența Vocei Americii, chiar dacă acest lucru era interzis”, își amintește sora Martinei.
Știrile internaționale erau prezentate aici, oferind informații lipsă din media de stat, iar după invazia sovietică din 1968, regimul a interzis termenii precum „ocupație”.
„Ascultam pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat”
Navratilova a aflat detalii despre lumea din afară datorită Vocei Americii, inclusiv nume de locuri care păreau îndepărtate: „Philadelphia”, „California”, „Florida”.
„Asta ascultam pentru a înțelege realitatea lumii”, a spus ea.
Desigur, postul oferea mai mult decât simple știri – aducea ideea libertății. Disidentul Josef Skvorecky avea o emisiune dedicată cărților, incluzând operele lui Havel și Kundera.
„Ascultarea radiourilor din Vest era forma de a arăta dispreț față de regimul comunist”, a adăugat un fost realizator.
„Orele de muzică – rock și jazz – erau o expresie a libertății de care se bucurau oamenii din State”, a spus un alt realizator cunoscut.
Aceste melodii interzise erau considerate de autorități „gălăgioase” și „decadente”, dar ascultătorii continuau să asculte.
Muzica occidentală era privită cu dispreț
În 1968, hituri de pe piața americană, precum „What a Wonderful World” de Louis Armstrong, vorbeau despre frumusețea vieții dincolo de întuneric.
Sportul a fost un alt domeniu în care regimul a fost contestat. Când echipa națională de hochei a Cehoslovaciei a învins URSS, zeci de mii de oameni au celebrat în stradă.
Dar doar Vocea Americii putea aduce informații despre truele evenimente, în contrast cu presa de stat care vorbea despre „elemente revizioniste”.
După o victorie, Navratilova a declarat: „Ai nevoie de un tanc ca să mă învingi”, iar din acel moment, cariera sa a început să strălucească.
Navratilova – prea americanizată pentru regimul cehoslovac
În 1975, autoritățile cehoslovace erau alarmate de schimbările din cariera Martinei, văzând-o ca o amenințare. Imediat după ce a plecat pentru US Open, Navratilova a anunțat că rămâne în Statele Unite, iar tatăl ei i-a spus să nu se întoarcă indiferent de ce s-ar întâmpla.
După o semifinală la US Open, ea nu mai putea suporta regimul și s-a predat Biroului Federal de Investigații.
Namele Martinei a dispărut din presa cehoslovacă
Familia ei a aflat de fuga ei de la Vocea Americii, iar soră ei a reacționat emoționată. Au trecut ani până când ea și-a revăzut familia, iar presa din Cehoslovacia a ignorat complet numele ei.
Când a revenit în 1986, era numită „jucătoarea din Statele Unite”.
Voice of America se află acum la rândul său în pericol
Poporul a întâmpinat-o cu admirație și celebritate, recunoscând curajul ei de a contesta comunismul.
Pentru familia Martinei, Vocea Americii reprezenta dovada existenței ei, dar acum acest post este din nou în pericol de dispariție. „Administrația actuală vrea să reducă la tăcere agențiile federale precum Voice of America,” se menționează în articol.
Este o eroare să credem că problemele legate de libertatea de exprimare sunt în trecut. Multe țări continuă să sufere sub regimuri represive.
„Voice of America ne oferea speranța că vom obține și noi libertatea,” a conchis Navratilova. „A fost colacul de salvare pentru mulți dintre noi.”
