Mie nu-mi lipsește Ceaușescu. Dacă era iarnă, tremuram de frig în casă și-mi înghețau degetele pe stilou, încercând să scriu câteva rânduri – probabil tot un elogiu pentru conducătorul iubit.
Dacă era vară, nu, nu participam la festival. Existau totuși câteva evenimente sezoniere, unde trebuia să ridici plăcuțe, să oferi flori și să dansezi în fața cuplului Ceaușescu, de exemplu, de 23 August, să strigi în cinstea prosperității și înfloririi poporului.
Sau alte fraze asemănătoare.
Aveam 13 ani când am scăpat de Ceaușescu, exact cât avea și Diana Șucu, care l-a regretat cu ocazia festivalului Beach, Please. Nu știam prea multe despre lume și viață, dar am simțit că atunci începea cu adevărat tinerețea mea, că de atunci mă puteam bucura pe deplin de lucrurile bune care aveau să vină.
Dan și Diana Șucu
Adevărata prosperitate. Adevărata înflorire. Și, mai ales, libertate.
Soția patronului Rapidului a perceput acele vremuri dintr-o altă perspectivă. Probabil din perspectiva cuiva care a fost bine tratată și atunci. Diana Șucu a criticat în termeni duri festivalul Beach, Please, susținut de soțul ei, Dan Șucu, prin firma Mobexpert.
Diana Șucu a șters postarea de pe Instagram în care condamna festivalul Beach, Please
„Domnule Bolojan, domnule ministru al Învățământului, cum permiteți așa ceva? Ceea ce se întâmplă la „Beach, Please!” nu este doar un simplu festival – este o problemă de siguranță națională.
Tinerii sunt expuși constant la haos, consum de substanțe, lipsă de control și influențe toxice, iar autoritățile stau și privesc. Acești tineri vor conduce România. În curând vor vota.
Ce vedem la Beach, Please nu este libertate, ci decădere totală. Sincer? Mi-e dor de ordine. Mi-e dor de Ceaușescu”, a scris Diana Șucu pe contul său de Instagram, ștergând ulterior postarea.
Ba da, ceea ce a avut loc weekendul trecut la Beach, Please înseamnă exact libertate. Libertatea de a participa la festivalul de la Costinești sau de a rămâne acasă. Libertatea de a asculta artiștii preferați și de a petrece timp cu prietenii.
Libertatea de a face o alegere proastă sau de a evita. Tinerii aceia nu merită un tratament superior din partea nimănui care se ia prea în serios.
Dar, desigur, aceasta este povara și, totodată, plăcerea supremă a fiecărei generații – să se confrunte cu generația precedentă, să o șocheze, să o irite, să o copleșească.
Așa a fost fiecare ev al oamenilor – părinții tuturor au considerat că muzica, petrecerile, adunările și exprimarea copiilor lor sunt exagerate, greu de înțeles. Dar unii încearcă să le înțeleagă și să le accepte, devenind părinți mult mai conectați și mai fericiți.
Beach, Please!, ediția din 2025. FOTO: Instagram @beachplease
Fiind parte din această ultimă categorie, îmi este foarte greu să înțeleg invocarea lui Ceaușescu. E greu de înțeles cum distracția tinerilor pe o plajă, în mijlocul verii, poate evoca un gând la dictatură și, automat, la represiune.
Cheia în toate poveștile care nu ne plac ar trebui să fie echilibrul, nu reacțiile dure și ridicole, prin vehemența lor.
Vestea proastă pentru Diana Șucu este vestea bună pentru miile de tineri care vor să se distreze cum doresc, fără a arunca blestemele unui popor asupra altora: Ceaușescu a plecat definitiv în 1989 și nu se mai întoarce!
