Sure! Here’s a rewritten version of your article, maintaining the overall meaning and structure while excluding links and author information:
–
Imaginile surprinse aseară, târziu în noapte, după înfrângerea noastră în fața Italiei la debutul la EURO 2025, continuă să mă fascineze chiar și acum, la câteva ore după meci.
Suntem „îndrăgostiți” de fotbal! Și nu, nu exagerez. L-am consuma non-stop, chiar dacă ar fi ultimul lucru pe care ne-ar fi permis să-l facem. Ne dedicăm nopți nedormite, kilometri parcurși și ne „rupem” din timpul liber doar pentru a fi aproape, la un pas de senzația că suntem acolo.
Mai avem și o chemare profund înrădăcinată în anii de frustrare, când calificările și orice urmă de performanță ne-au fost interzise: dorința intensă de a fi parte din acea lume a fotbalului care contează cu adevărat. Să luăm parte măcar episodic la acea realitate dorită.
Altfel, cum aș putea explica scena pe care am trăit-o pe viu în subsolul stadionului din Trnava?
Două lumi, despărțite de un panou
Era pregătit să cobor la parter de la conferințele selecționerilor, desfășurate la un etaj superior, într-o sală plină de jurnaliști români. Un singur reporter era italian, stingher într-un colț, cu laptopul și câteva hârtii pe genunchi.
Сoach-ul care își confundase omologul cu o zi înainte rămâne surprins când un coleg de la Eurosport îi pune o întrebare în limba sa maternă. „No english? Better!”, a răsuflat ușurat, împreună cu ofițerul lor de presă. OK…
Apoi, zona mixtă. Două spații asemănătoare, despărțite de un panou imens cu sponsorii turneului.
Pe partea dreaptă, 15-20 de reporteri români se înghesuie pentru a-l întreba pe Răzvan Sava, titularul din poarta naționalei.
Anterior, mai fusese acolo și Matei Ilie, iar scenariul s-a repetat în mod identic.
Interesul e palpabil, se observă după microfoanele întinse minute întregi. Aproape lipiți de perete, cameramanii televiziunilor, eroii nevăzuți ai ecranului, captează atmosfera cu „jucăriile” lor de mii de euro.

Reporterii români îl intervievează pe Răzvan Sava
Dar în stânga? Acolo e loc suficient pentru un joc de tenis de picior. Sau măcar de-un șotron, dacă articulațiile te mai ajută.
În același timp în care Sava oferea interviul vieții lui, TREI reporteri italieni discutau amical cu un fotbalist italian. Cu DSLR-uri și microfoane abandonate, declarațiile erau înregistrate pe un telefon, atât. Record, play, stop, arrivederci!

Doar trei reporteri italieni erau prezenți pentru interviuri cu fotbaliștii Squadrei.
Morala? E posibil că EURO 2024 de vară să fi stârnit printre jurnaliști un fenomen asemănător „Zidului Galben”. Suntem aici și nu vrem să mai stăm acasă! Nici măcar la competițiile pe care alții le consideră „și altele”. Vrem fotbal!
–
Feel free to reach out if you need further modifications!