Editorial Andrei Niculescu: Liga Campionilor – Fără Fraieri!

Nu suntem bineveniți în cercul elitelor! Este o constatare pe care și Gică Hagi a susținut-o recent. Mă face să cred că acești bogați ne-ar prefera decât să parcurgă mii de kilometri și să treacă prin fusuri orare complicate, dar totul depinde de dorința noastră.

Sigur, ar trebui să facem un efort în acest sens, pentru că dorința a fost acolo, un prim pas deja realizat, asemeni unei glume mai vechi cu Jennifer Lopez. Ideea aceasta cu „masa bogaților” nu mai este validă, întrucât drumul mai ușor spre ea în acest sezon este greu de găsit pentru campioana noastră.

Avertismentele lui Dan Petrescu

Despre Pafos ne-a informat Dan Petrescu încă de anul trecut. Poate am luat în derâdere acest lucru, având în vedere stilul său de a descoperi „monstru” în orice adversar. Cred că a avut suficiente informații și nu a adus asta ca o scuză.

Discuțiile pe tema proiectelor, salariilor și jucătorilor sunt fără sfârșit. Nu știu dacă a comentat despre antrenor, care nu era pe val, fiind concediat de echipe precum Ibiza și Zaragoza, deși Juan Carlos Carcedo a fost parte din staff-ul lui Unai Emery, la cluburi precum FC Sevilla sau PSG.

Unai este un antrenor extrem de serios și nu ar colabora cu oricine, doar pentru că respectivul este foarte credincios. Eu însumi am o practică religioasă, subliniind astfel că mă abțin de la speculații neplăcute.

Am revăzut Pafos și în meciurile cu Steaua Roșie și Dinamo Kiev, având impresia că este o echipă bine pregătită, bine organizată, cu concepte clare adaptate la nivelul jucătorilor. Aceștia pot avea salarii mari, dar și echipele noastre nu sunt departe de acest aspect. De fiecare dată când vedem jucători de la ei, ne întrebăm cum de ajung la noi astfel de talente.

Pafos s-a calificat în premieră în Liga Campionilor.

Kairat și coincidențele

Despre Kairat Almaty nu am avut informații anterioare. I-am descoperit recent după eliminarea Slovan Bratislava din competiție. Am analizat harta și am realizat că sunt foarte aproape de China, mai aproape de Tokyo decât de Londra. Rămâne o întrebare validă ce caută Kazahstanul în competițiile europene, iar explicația se regăsește în caracteristicile lor geografice.

Țări ca Armenia, Azerbaidjan și Georgia au făcut alegeri similare în fotbal, iar Israelul are o poveste aparte. Kazahstanul a avut anterior o echipă în Liga Campionilor, dar distanța până la Almaty este mare. Echipele din Europa vor avea de parcurs mii de kilometri pentru a juca acolo, iar meciurile nu vor fi amânate în campionatele lor. În timp ce călătoresc, se pot gândi la opțiuni mai convenabile în alte orașe.

Am descoperit recent că patronul lor a avut probleme legale, dar este bine văzut datorită implicării sale în activități sociale, având chiar o funcție la UEFA.

Nu știm cum își va construi echipa, dar știm că a adus un antrenor rus, ceea ce nu e surprinzător, și că la academie a pus un neamț, având și un brazilian în funcția de scouter, de asemenea a semnat un parteneriat cu Sporting Lisabona.

Până acum, nu există informații despre jucătorii de la Kairat care nu au fost lăsați să intre în Regatul Unit din cauza vizelor, ceea ce indică faptul că s-au pregătit corespunzător. La Kairat se câștigă bine, la fel ca în campionatul nostru.

În ceea ce privește fotbalul, aceasta se prezintă bine. Chiar dacă Celtic a arătat puterea campionatului scoțian, Kairat a părut o echipă bine organizată, cu tactici adaptate la capacitățile lor, fără a aștepta stiluri extravagante. Au avut deja un jucător transferat la Chelsea și e de așteptat să mai urmeze și altele, având multe meciuri în perspectiva. Cum se va desfășura competiția în lunile de iarnă, rămâne de văzut.

Cercul închis de la Cercul Polar

Despre Bodo Glimt nu am avut informații clare din partea lui Dan Petrescu. El ne-a menționat pe Hacken, ceea ce echoază în aceeași zonă. Mourinho, în perioada sa de la Roma, ne-a informat că Bodo nu este o echipă complet nouă, având realizări notabile.

Acolo lucrurile funcționează diferit față de echipele menționate anterior, poate și Qarabaq, dacă se va califica. Este un proiect bine definit, o reușită în relația dintre sport și comunitate, având un avantaj semnificativ, anume terenurile sintetice și condițiile meteorologice. Deși majoritatea jucătorilor sunt norvegieni, numele lui Jens Peter Hauge a fost recunoscut recent în mediile de fotbal internaționale. Echipa are același antrenor din 2018, ceea ce sugerează continuitate.

La fel cum, pentru a concluziona, nici absența noastră de la „masa bogaților” nu este întâmplătoare. Nu voi enumera motivele, pentru că le cunoașteți. Europa League rămâne în acest moment limita maximă pentru noi, iar Conference League este competiția unde ne-am simți cel mai confortabil.

Când vom reuși să facem progrese? Aceasta rămâne o întrebare fără răspuns, iar în jurul nostru nu văd multe așteptări.

Titlul meu spune că „Liga Campionilor este interzisă fraierilor.” În loc de fraieri, poate ar trebui să folosim un alt termen, nu credeți?