

Nicușor Dan și George Simion, finaliști în cursa pentru Cotroceni, au participat ieri seară la o dezbatere prezidențială organizată de Euronews, premergătoare turului II al alegerilor, programat pentru 18 mai. Cei doi candidați au abordat conflictele etnice din Ținutul Secuiesc, care vizează minoritatea maghiară din România, fiecare având o viziune distinctă.
De la subiectele economice, prăbușirea leului, unirea cu Basarabia, aderarea la UE și NATO sau sprijinul acordat Ucrainei, cei doi au fost întrebați și despre drepturile minorităților maghiare din România, inclusiv arborarea steagului Ținutului Secuiesc în diverse acte publice, un subiect delicat ce a avut impact și în lumea sportului în ultimii ani.

George Simion și Nicușor Dan discută despre drepturile minorităților maghiare din România și Ținutul Secuiesc
Jurnalista Monica Mihai a întrebat cei doi finaliști:
„În contextul relației cu vecinul nostru din Vest, Ungaria, ce garanții oferiți minorității maghiare din România pentru a-și putea exprima liber identitatea națională și sprijiniți arborarea drapelului Ținutului Secuiesc în manifestări culturale sau sportive locale?”
Nicușor Dan a fost primul care a răspuns:
„Consider că România este un exemplu de bune practici în ceea ce privește minoritățile, inclusiv cea maghiară. Simbolurile autonomiei teritoriale nu ar trebui să fie permise în manifestări publice,” a declarat primarul general al Capitalei.
George Simion a continuat apoi:
„Toți etnicii maghiari trebuie să înțeleagă că sunt cetățeni de valoare ai României și că trebuie să-i lăsăm pe cei care ne despart să dispară.
Există persoane care nu doresc binele comunității maghiare din România și doresc să urmeze aceeași cale ca Emmanuel Macron și globaliștii din Bruxelles în loc să adopte o abordare conservatoare, sănătoasă, generată de majoritatea națională, română și maghiară. Poporul maghiar are propriile sale provocări și trebuie să fim uniți în fața acestora, cu viziuni comune.
Apreciez premierul Ungariei, Viktor Orban, și de aceea, unele dintre pozițiile sale – nu toate – ar putea fi adoptate ca politică de stat și în România! Aș vrea să le transmit celor care cred că pot continua acest conflict între români și maghiari că timpul lor a trecut.
Este momentul unei Europe a națiunilor, a unei Europe creștine, unde ne vom lupta pentru dreptul nostru de a fi cetățeni europeni. atât românii, cât și maghiarii, sunt cetățeni cu aceleași drepturi în Uniunea Europeană,” a conchis Simion, într-un moment în care liderii politici din regiunile menționate, inclusiv primarul din Sfântu Gheorghe, au recomandat alegătorilor să opteze pentru Nicușor Dan în finala prezidențială.

Nicușor Dan și George Simion, la dezbaterea de la Euronews
Nicușor Dan către Simion: „Galeriile au scandat lozinci împotriva minorității maghiare. Erați prezent?”
Conform regulamentului dezbaterii, Nicușor Dan a avut ocazia să-i adreseze o întrebare lui George Simion:
„De-a lungul anilor, mai multe galerii de fotbal au scandat lozinci împotriva minorității maghiare din România. Vreau să-l întreb pe domnul Simion dacă a fost prezent pe acele stadioane,” a întrebat Nicușor Dan, făcând referire la trecutul lui Simion pe stadioanele din țară.
Răspunsul lui Simion a fost: „Îmi amintesc domnului Nicușor Dan că în 2000 a avut poziții publice împotriva minorității LGBT și acum suntem în alt context. Este clar mesajul nostru pentru toate minoritățile din țara noastră… Ca posibili președinți, trebuie să ne respectăm toți concetățenii”.
Asemenea discuții despre arborarea steagului Ținutului Secuiesc în zone precum Harghita, Covasna sau Mureș au stârnit controverse în sportul românesc, iar subiectul a fost discutat recent de Gazeta Sporturilor. Echipa Csikszereda, recent promovată în Superligă, a fost de asemenea implicată în aceste discuții în contradictoriu.
Ce este Ținutul Secuiesc
Ținutul Secuiesc este o regiune formată din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, zone cunoscute pentru procentajele ridicate ale populației maghiare: Harghita (85,2%), Covasna (73,7%), Mureș (38,1%). Etnicii maghiari din această regiune cer o autonomie sporită față de celelalte provincii, însă autoritățile centrale de la București consideră pretențiile lor ca fiind anticonstituționale și nu iau în considerare proiectele de autonomie teritorială pe baze etnice.