Într-un interviu special acordat cu prilejul aniversării de 80 de ani a lui Mircea Lucescu, Ianis Hagi rememorează experiențe din colaborarea cu actualul selecționer și face comparații surprinzătoare cu tatăl său. El explică de ce consideră că strategia lui Lucescu va aduce rezultate în drumul spre Cupa Mondială din 2026 și nu numai.
Ianis Hagi are rare apariții publice, dar atunci când vorbește, o face cu sinceritate și fără să apeleze la discursuri plictisitoare. Își exprimă sentimentele și împărtășește amintiri, fără ezitare.
Este un Ianis diferit față de cel deseori perceput prin stereotipuri. Cu o viziune clară asupra vieții și încredere în sine, vorbește cu un ton educat, atât din perspectiva sportivă, cât și personală. Acest interviu în jurul lui Mircea Lucescu se dovedește a fi fascinant, cu Ianis Hagi punând în lumină momente mai puțin cunoscute, în care apare și figura tatălui său, Gică Hagi.
Ianis Hagi: „Tata îmi povestea cum marca împotriva lui Mircea Lucescu cu ghetele oferite de el”
– Ianis, recent Mircea Lucescu a împlinit 80 de ani. Care este cea mai veche amintire legată de el, prin prisma tatălui tău?
– Am multe povești în familie despre nea Mircea. Cele mai vechi sunt legate de meciurile Generației de Aur de la începutul anilor 2000, unde aveau loc multe partide amicale și caritabile. Deși nu am stat de vorbă cu el, îi știau bine identitatea și multe episoade le-am auzit de la tata.
– Unul dintre momentele memorabile este debutul de la națională, la 18 ani, când l-a responsabilizat rapid. Ce momente îți amintesc?
– Mircea Lucescu a avut o influență imensă în viața și cariera tatălui meu. A arătat o încredere extraordinară într-un tânăr. A avut dreptate, mai ales în ceea ce privește banderola de căpitan, dată tatălui meu la 18-19 ani. Un alt moment se leagă de perioada în care juca la Steaua, când Mircea îl ajuta cu ghete de fotbal din străinătate. Îi aducea ghete, dar contrar așteptărilor, tata marca mereu împotriva lui în campionat!
Gică Hagi și Mircea Lucescu au scris episoade memorabile în fotbalul românesc.
– Tata își povestea amuzat aceste momente, nu?
– Tot timpul îmi spunea: „Nea Mircea m-a ajutat, a avut încredere în mine când nimeni nu o făcea, m-a luat direct de la juniori la echipa națională, iar eu marcam! Îmi aducea ghete, avea grijă de mine și, când ajungeam pe teren, îi dădeam goluri”. Sunt sigur că era mândru de tata, deoarece a investit multă încredere în el.
„Nu cred că există alt antrenor care să arate aceleași gesturi față de mine”
– Vorbind despre încredere, ajungem și la colaborarea ta cu Mircea Lucescu la echipa națională. Chiar dacă traversai o perioadă dificilă la Rangers, te-a convocat. Cum ai perceput acest gest?
– Totul se reduce la faptul că Mircea Lucescu apreciază fotbaliștii dedicați, iar pentru asta îi voi fi recunoscător mereu. Nu cred că alt antrenor ar fi făcut același lucru în condițiile mele. El avea încredere în mine, chiar dacă nu aveam legături foarte strânse. A observat cum mă pregătesc, chiar și într-o situație dificilă.
Ianis Hagi a continuat să fie convocat la echipa națională, chiar și în perioade greu încercate la Rangers.
– Poți menționa un moment especial?
– România câștigase primul meci din septembrie, 3-0 în Kosovo, iar apoi am jucat acasă cu Lituania. Meciul era 1-1 chinuit, am intrat pe final, am obținut un penalty și am câștigat. Apoi am continuat seria de victorii în Liga Națiunilor, fiind titular în meciul cu Cipru, unde am oferit o pasă de gol. De fiecare dată când intram, mă gândeam să îmi fac datoria pentru nea Mircea, care a avut încredere în mine.
Mircea Lucescu apreciază jucătorii dedicați. Eu mă consider unul dintre aceștia.
„Uzual, mă simt mai confortabil când presiunea crește”
– Din experiențele tale, știm că presiunea joacă un rol. Ai simțit și o presiune suplimentară pentru a-l răsplăti pe Lucescu?
– Cu siguranță! Sunt convins că nea Mircea nu avea îndoieli privind calitățile mele. Întrebarea era dacă pot sustine meciuri la nivel internațional. El a făcut cercetări despre mine, iar eu am apreciat foarte mult atenția pe care mi-a acordat-o.
Ianis Hagi a reușit să treacă peste provocările de la Glasgow, atât din punct de vedere mental, cât și sportiv.
– Cum reușești să gestionezi situațiile limită?
– Lucrurile s-au întâmplat mereu pentru mine într-un mod favorabil. Când presiunea crește, mă simt mai confortabil pe teren. Probabil, Mircea știa acest aspect, deoarece mă chema meci de meci. De obicei, am intrat din postura de rezervă, dar el a avut încredere că pot aduce un plus echipei.
„Am știut că trebuie să muncesc din greu”
– Mircea Lucescu a afirmat că „implicarea jucătorului este esențială”. Crezi că aceasta a fost cheia succesului?
– Este posibil! M-am implicat activ, fiind mereu printre primii la antrenamente și la diverse exercitii de dinamică. Nu m-am mulțumit cu statutul de prieten cu toți. Eram conștient că, dacă vin, trebuie să arăt determinare și să muncesc din greu pentru a-mi câștiga locul.
– Cum ai reacționat la afirmațiile de tipul „dacă nu ar fi fost Hagi, Lucescu nu se comporta la fel”?
– Foarte simplu! Am discutat cu nea Mircea, care mi-a cerut să demonstrez pe teren. Toate aceste afirmații au fost parte dintr-o competiție, iar adevărul se vede în performanțe. Drept dovadă, am reușit să obținem șase victorii consecutive și acesta este un rezultat important.
Ce contează, la revenirea acasă, este să câștigi și să-ți folosești calitățile pentru echipă.
Valentin Mihăilă, Răzvan Marin și Ianis Hagi, amici la natională.
„Sunt surprins de asemănările dintre tata și Mircea Lucescu”
– Lucescu a spus că „Ianis trebuie să se relaxeze, are nevoie de timp, spre deosebire de Gică care acționa instinctual”. Cum interpretezi această observație?
– Comparându-ne, au fost așteptări legate de asemănări. Totuși, în afara activităților comune pe teren, ne diferențiază abilitățile fizice. Tata era mai orientat spre dribling, iar eu tind să fiu mai altruist, gândindu-mă la pase și la cum pot să îmi ajut coechipierii.
– Ai lucrat cu amândoi. Ce poți să observi la Lucescu și Hagi ca antrenori?
– Mi-am dat seama că nea Mircea a influențat profund cariera tatălui meu prin stilul său de antrenament. Sunt extrem de asemănători, atât la modul de a explica exercițiile, cât și la observațiile de pe marginea terenului.
– Deci, amândoi au o intuiție remarcabilă, nu?
– Exact! Experiența lor se reflectă în abordările lor ca antrenori, fiind amândoi extrem de dedicați fotbalului!
La Istanbul, pe stadion, iubitorii de fotbal nu omite să menționeze numele lui Mircea Lucescu când vine vorba despre Supercupa Europei câștigată în fața lui Real Madrid. Este o victorie extraordinară, greu de repetat.
„Trebuie să ne dorim mai mult decât am realizat la Euro”
– Există opinii că naționala a avut rezultate bune în Liga Națiunilor, dar cu adversari mai slabi, iar în preliminariile Mondiale nu reușim să facem față când întâlnim echipe puternice. Cum comentezi acest lucru?
– Când vine un antrenor nou, trecerea la un alt nivel nu este simplă. Este important să progresăm față de Europene, dar acest lucru necesită timp. Trebuie să consolidăm anumite tactici și să dezvoltăm conexiuni.
Asta durează, noi sperăm că, în timp, vom găsi cele mai bune direcții de impact.
– Însă rezultatele actuale dau fiori pe drumul spre Mondiale!
– Se observă îmbunătățiri vizibile, cu mai multe momente de dominare și joc de posesie. Deși nu suntem acolo unde ne dorim, suntem pe drumul cel bun, iar obiectivul este să câștigăm prin dominare.
– România nu a avut acest stil, ci a fost mai mult defensivă. Mircea Lucescu propune însă o abordare îndrăzneață, nu-i așa?
– Cu siguranță este un plan curajos, dar dacă nea Mircea susține că avem capacitatea de a face asta, avem încredere! Trebuie să ieșim din zona de confort, deoarece nu putem avansa dacă ne mulțumim cu puțin.
„Voi semna doar când simt că este decizia corectă”
Ianis Hagi se pregătește să devină tată pentru prima dată.
– Sfatul lui Mircea Lucescu pentru Ianis Hagi: „Să semneze doar cu echipa unde se simte că va juca constant”. Mai discuți cu selecționerul despre transferuri?
– Nea Mircea îmi oferă mereu sfaturi și discutăm frecvent. Vreau să aleg un club în care să continui să cresc și să evoluez pe teren. Sunt conștient de potențialul meu de dezvoltare și că mai am mult de învățat.
– Ai ales viitoarea echipă?
– Nu, sunt încă în discuții. Nu vreau să mă grăbesc și voi lua decizia corectă. Atât timp cât nu mă simt așa, nu voi forța nimic. Totul va veni la timpul său.
