

–
Nicolas Jarry (29 de ani, locul 143 ATP) a reușit să se califice în optimile de finală ale turneului de la Wimbledon, după o victorie cu 6-3, 6-4, 3-6, 7-6 (4) împotriva lui Joao Fonseca (18 ani, locul 54 ATP). Chilianul a avut de înfruntat timp de un an o problemă serioasă de sănătate la urechea internă, labirintită, ce se manifestă prin vertij intens și greață.
Nicolas Jarry a reușit să revină la nivelul bunicului său, Jaime Fillol, care a obținut aceeași performanță cu 51 de ani în urmă la All England Club. Totuși, înainte de Wimbledon, sezonul său era într-o direcție nefavorabilă.
După două victorii la Brisbane la începutul anului 2025, sud-americanul, care a fost odată pe locul 16 mondial, a intrat într-o spirală de 4 victorii și 13 înfrângeri în circuitul ATP.

Nicolas Jarry, diagnostic greu: „Am început să plâng imediat”
Declinul său nu a fost doar din lipsă de încredere. De mai bine de un an, Jarry se confrunta cu o nevrită vestibulară, o afecțiune a urechii interne. Acest diagnostic provoacă vertij sever, pierderea echilibrului și o stare generală de disconfort, inclusiv greață și vărsături, din cauza inflamației nervului vestibular ce se leagă de creier.
Jarry a povestit la BBC 5 Live Sport că problemele urechii au apărut pentru prima dată l anul trecut, în timpul turneului de la Roma, unde a ajuns în finală. Apoi, după Roland Garros, a avut dificultăți cu vederea.
„În a doua zi după ce m-am întors acasă, m-am trezit și n-am putut deschide ochii, totul se învârtea rapid. Îmi amintesc că încercam să scriu pe telefon, dar nu reușeam”, a spus el. „Am început să plâng imediat”.
Pe măsură ce Jarry încerca să se adapteze la noua sa realitate, rezultatele nu apăreau. Anul ăsta, după ce a pierdut majoritatea punctelor de la Roma, în mai, jucătorul de 29 de ani a ajuns pe locul 150 în clasamentul ATP la începutul lunii iunie.
Acceptarea situației a fost crucială. Competiția constantă l-a ajutat să se recupereze. „Mi s-a spus că sporturile care necesită mișcare și concentrare sunt cele mai bune pentru reabilitare. Dar nu a fost vorba doar de trei săptămâni, a fost un proces de peste un an”, a declarat el.
Rezumatul meciului Nicolas Jarry – Joao Fonseca
Jarry a trecut prin calificări la Wimbledon fără să piardă set, iar în runda 1 a revenit de la 0-2 la seturi împotriva lui Holger Rune, al optulea favorit. În etapa următoare l-a învins pe americanul Learner Tien, continuând să se impună în fața lui Joao Fonseca, cu 6-3, 6-4, 3-6, 7-6 (4).
Astfel, a reușit să egaleze cea mai bună performanță din carieră, „optimi”, atinsă anterior la Roland Garros 2023 și la Wimbledon, ca bunicul său Jaime Fillol, în 1974.
„Am venit aici cu bunicul meu când aveam 10 și 11 ani. De atunci, am o mare afecțiune pentru acest turneu. Fiecare victorie îmi permite să rămân câteva zile în plus, și asta mă face extrem de fericit”, a spus Jarry în conferința de presă.
Nicolas Jarry, recunoștință pentru familie: „Au fost pilonul meu”
La finalul partidei de 3 ore și 8 minute, Jarry s-a îndreptat către soția sa, Laura, și fiul lor mai mare, Juan (3 ani), care l-a însoțit și în interviul de pe teren. Cuplul mai are un băiat, Santiago (2 ani).

Nicolas Jarry și fiul său, Juan, la Wimbledon
„Familia a fost esențială în acest ultim an. Fără sprijinul lor, nu aș fi reușit să mă recuperez atât de repede. A fost un an lung și acum sunt aici”, a adăugat el.
„După final, totul a ieșit la iveală și a fost pură bucurie. Emoțiile acumulate în acest an au fost resimțite și am putut să mă bucur de moment”, a concluzionat el. Acum, în confruntarea cu Cameron Norrie din runda 4, va încerca să depășească performanța bunicului său, care în 1975 a ajuns în sferturile de finală la US Open.