Consider că un antrenor, fie că este la un club sau selecționer, nu ar trebui judecat definitiv pe baza discursurilor sale. Rezultatele sunt cele care contează cu adevărat. Același lucru este valabil și pentru jucători. Sunt fotbaliști care au devenit idoli doar pentru că știau să spună ceea ce voiau fanii să audă. Altfel, ar fi fost doar jucători de clasă medie, nu personalități remarcabile.
Pe parcursul acestui mandat, Mircea Lucescu a reușit să câștige o grupă din Liga C a Ligii Națiunilor. A fost o perioadă de început promițătoare în colaborarea dintre Lucescu și echipa națională a României. Totuși, odată ce competiția a avansat, am avut parte de o serie de înfrângeri, chiar și în fața adversarilor care nu sunt neapărat cei mai puternici din fotbalul european sau mondial. Cea mai neagră perioadă din istoria naționalelor noastre a fost parțial compensată de victoria împotriva Austriei.
Însă, chiar și Lucescu recunoaște, neintenționat, că a eșuat, afirmând că Austria nu va mai pierde meciuri luna viitoare. Asta înseamnă că nu vom câștiga grupa. Totuși, avem speranța că Lucescu se poate înșela și că am putea realiza o minune, avansând de pe locul trei pe primul în ultimele două etape.
Regresul naționalei sub conducerea lui Lucescu
Obiectiv, Lucescu nu ar trebui criticat dur dacă nu reușește să câștige această grupă. Austria dispune de jucători care joacă la cluburi de un nivel superioar comparativ cu ai noștri. Totuși, predecesorul său, Edi Iordănescu, a câștigat o grupă cu o echipă din Austria, naționala Elveției.
Mai mult, România condusă de Iordănescu s-a calificat în optimile EURO. Prin urmare, naționala, sub îndrumarea lui Mircea Lucescu, se află într-un regres, chiar accentuat. În acest context, a fost nu doar lipsit de eleganță, ci și ridicol ca Lucescu să critique jocul României sub conducerea lui Iordănescu.
Explicația invocată de Lucescu, că mulți jucători au întâmpinat dificultăți recent, nu se susține. Ești acolo pentru a gestiona o situație, asumându-ți o responsabilitate. Putem oare să discutăm despre context când recunoaștem meritele lui Lucescu pentru realizările din trecut, cum ar fi calificarea României în '84 la EURO alături de echipe precum Italia, Suedia sau Cehoslovacia?
Trebuie să ne întrebăm dacă lui Lucescu i se va lua din merite, având în vedere că, spre deosebire de predecesorii săi, el a avut echipe puternice precum Craiova Maxima și un Dinamo de excepție, fiind prima echipă românească ajunsă în semifinalele Cupei Campionilor.
Mircea Lucescu în autocar
Critica publică a lui Marin și Stanciu
Mircea Lucescu este recunoscut ca unul dintre cei mai inteligenți oameni din fotbalul românesc. Este o persoană cultă, pasionată de istorie și cu reacții inteligente în cariera sa. Totuși, se pare că are tot mai multe ratări în exprimarea sa publică. Poate că vârsta își spune cuvântul, dar chiar și așa, el rămâne un excepțional selecționer.
Critica publică adusă lui Nicolae Stanciu și Răzvan Marin de către Lucescu este surprinzătoare. Deși nivelul lor de joc a avut de suferit, cum pot fi considerați ei responsabili pentru eșecurile echipei din acest an? De exemplu, în meciul din Cipru, Marin a oferit o pasă de gol excelentă.
La Viena sau Nicosia, ceilalți jucători au avut o prestație bună, deci cum rămâne cu vina lui Stanciu și Marin? Chiar dacă ar fi fost așa, cum se face că selecționerul nu reușește să evite prezența jucătorilor slabi pe teren? Spre deosebire de antrenorii de club, care au la dispoziție un număr limitat de jucători, selecționerul are toată țara la dispoziție.
Nici Lucescu nu a descoperit recent jucători de clasă mondială în Ianis Hagi și Dragomir, însă forma acestora ar putea solicita alte opțiuni. Și este esențial să ai mereu alternative, deoarece jucătorii nu joacă meci de meci 90 de minute la națională. Cum poți să ceri lui Stanciu sau Răzvan Marin, care încă nu au atins finalul carierei, să ofere totul după ce i-ai criticat atât de public?
Ce fel de relație se conturează între antrenor și jucător în aceste condiții? O înlocuire în primii 11 poate fi realizată firesc, fără a fi necesar să apelezi la remarci care să submineze încrederea.
Mircea Lucescu, jucătorii sunt prioritari
Domnule Lucescu, victoria nu poate fi atribuită exclusiv dumneavoastră, în timp ce eșecurile sunt ale jucătorilor. Aveți un merit incontestabil în succesul obținut împotriva Austriei, dar o responsabilitate la fel de mare se cade asupra faptului că ne aflăm pe locul 3 într-o grupă care nu putea fi mai prietenoasă pentru noi, având în vedere că nu am fost capi de serie. În fotbal, eroii sunt jucătorii, iar tot ceea ce s-a realizat se întâmplă pe teren.
Aceasta este și motivul pentru care sumele uriașe se plătesc jucătorilor, nu antrenorilor. Referitor la bani, nu mai invocați faptul că FRF v-a sfidat cu actualul salariu. Nimeni nu v-a forțat să semnați. Ați acceptat pentru că alte oferte nu au fost disponibile.
Atunci când Turcia v-a oferit un salariu considerabil, România a fost lăsată în urmă. Mandatul dumneavoastră în Turcia a fost, de asemenea, un eșec, în ciuda remunerației. Nu mai faceți referire la plecare, rămâneți și continuați lupta pentru baraje, demonstrând că victoria împotriva Austriei nu a fost o simplă întâmplare.
