Propunerea legislativă stipulează că fiecare echipă din sporturile de grup trebuie să aibă minim 40% sportivi români pe teren în competițiile naționale oficiale.
Federațiile vor decide cum se va aplica concret această măsură, adaptându-se la specificul fiecărui sport.
Legea ar urma să fie implementată în sezonul 2026–2027. Cluburile care nu se conformează ar putea primi sancțiuni financiare între 500.000 și 1.000.000 de lei.
Președintele țării subliniază că legea adoptată de Parlament contravine principiului nediscriminării și dreptului la liberă circulație a lucrătorilor, garantate de Constituția României și tratatele Uniunii Europene.
În replică, Eduard Novak a declarat că reacția președintelui este surprinzătoare și trece cu vederea deciziile clare ale instanțelor românești.
„Am fost surprins de această reacție. Se pare că s-a antepronunțat. Oare hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție nu mai au relevanță în România? Poate cei care l-au sfătuit nu sunt suficient de pregătiți. Din punct de vedere legal, nu există probleme. Legea a avut un parcurs clar până acum. Eu am încredere în CCR și sper că se vor respecta legile europene”, a afirmat Eduard Novak.
ÎCCJ: „Legea Novak” nu contravine dreptului european
Afirmațiile lui Novak sunt susținute de o decizie importantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe 22 ianuarie 2025, în cadrul unui proces intentat de CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud, ÎCCJ a stabilit că „Ordinul Novak”, predecesorul legii actuale, este legal și respectă normele Uniunii Europene.
Instanța supreme a concluzionat că această măsură reprezintă o politică de stat destinată să încurajeze participarea sportivilor români și să întărească selecția echipelor naționale.
Judecătorii au subliniat că situația nu este comparabilă cu binecunoscuta cauză Bosman, deoarece regula nu este impusă de cluburi sau federații, ci de stat, prin autoritatea responsabilă de politica sportivă.
În motivare, ÎCCJ a menționat că legea stabilește doar un prag minim de sportivi români și nu limitează dreptul la muncă al sportivilor străini, nici libera circulație a acestora în alte țări membre ale UE.
Declarația lui Nicușor Dan
În mesajul prin care a anunțat sesizarea CCR, Nicușor Dan a afirmat că susține dezvoltarea sportului românesc, dar consideră că formularea legii este defectuoasă.
El a invocat și exemple din alte țări europene, precum și reglementările UEFA, care promovează jucătorii formați local, fără a se baza strict pe cetățenie.
„Am depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate referitoare la legea care impune ca minimum 40% dintre sportivii care joacă într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români.
Susțin cu tărie obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, trebuie să fie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene la care România este parte.
Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și dreptul la liberă circulație a lucrătorilor, stabilite atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
De asemenea, această lege afectează dreptul la muncă prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale.”, a menționat Nicușor Dan.
