X-ul reduce distanța față de vârful clasamentului, oferind FCSB-ului ocazia de a trece de etapa a 17-a a SuperLigii în avantaj, în cazul unei victorii împotriva Unirii Slobozia. Cele 90 de minute din Gruia indică faptul că atât ardelenii, cât și giuleștenii și-au întărit pozițiile, devenind echipe greu de învins, având un cuvânt de spus în lupta pentru titlu.
- Ce concluzii putem trasa după confruntarea de pe „Constantin Rădulescu”?
Un duel tactic fără învingător
Tactic, Petrescu a reușit să controleze mijlocul terenului, unde Djokovic, Fică și Păun au reușit să-l depășească numeric pe Hromada și Christensen, ceea ce l-a obligat pe mijlocașul norvegian să se expună mult și să alerge continuu în căutarea mingilor. Sărbătoriți de confruntări inegale, cei doi jucători din fața apărării Rapidului nu au avut suflul necesar pentru a conecta jocul și a-l direcționa spre extremele Petrila și N'Jie, motiv pentru care ocaziile nu s-au concretizat în fața porții lui Hindrich, iar Boupendza a fost adesea nevoit să contribuie la efortul defensiv, abandonând rolul său de atacant.
Pe flancuri, unde Șumudică a aliniat două perechi puternice, Onea-N'Jie și Borza-Petrila, Petrescu a menținut aproape pe Nkololo și Postolachi, astfel încât adversarii nu au avut ocazia de a crea superioritate numerică și de a-l susține pe Boupendza, aflat între Leo Bolgado și Matei Ilie. S-a transformat într-un duel de intensitate maximă pentru controlul centrului terenului, iar fotbalul ofensivei a suferit, cele mai mari ocazii apărând înainte de goluri în urma unor faze fixe: bara lui Boupendza în minutul 73 și reluarea imprecisă a lui Matei Ilie în minutul 79.
Munteanu versus Boupendza: avantaj pentru „pantera” giuleșteană
În urma jocului conceput de SuperDan, cel mai mult a avut de suferit Louis Munteanu. Fostul fundaș dreapta din Generația de Aur a lăsat adversarii să se lupte cu Ignat, Pașcanu și Manea, trei fundași centrali excelenți care au reușit să-l izoleze de restul coechipierilor, împiedicându-l să se prezinte în fața porții. Talentatul atacant a investit multă energie în duelurile cu adversarii, neavând ocazia de a finaliza, singurul moment în care putea deveni periculos având loc în minutul nouă, când a scăpat singur cu Siegrist, dar a ratat preluarea, oferindu-i lui Manea șansa de a elimina pericolul.
De cealaltă parte, Aaron Boupendza a intrat pe teren ca un gladiator pregătit de o confruntare importantă. A reușit să evadeze de mai multe ori din strânsoarea lui Bolgado și Ilie, încercând să dinamizeze jocul și să găsească culoare, dar la fel ca Munteanu, a epuizat multă energie în fața unor faze de efort, departe de careul lui Hindrich. A demonstrat o prezență mult mai mare în joc decât colegul său de la CFR, având o ocazie importantă când a lovit bara cu o execuție aproape perfectă din interiorul careului, și probabil ar fi marcat dacă Burmaz nu s-ar fi mișcat mai repede. În ansamblu, o evoluție care ar putea fi considerată ștearsă, dar efortul pentru a-și ajuta colegii merită apreciere.
Șumudică a aplicat logică, nu doar inspirație
Printre minusuri, fanii Rapidului probabil că îl vor menționa pe N'Jie, care a avut dificultăți în a se adapta ritmului meciului, din nou incapabil să contribuie efectiv la jocul colectiv. În schimb, la plusuri se va sublinia inspirația lui Șumudică, care a făcut schimbări strategice în timpul meciului, iar Burmaz, adus de pe bancă, a contribuit la obținerea unui punct valoros în Gruia.
După golul norocos marcat de Fică, Șumudică a decis să treacă la un alt sistem, renunțând la unul dintre fundașii centrali (Manea) și aducând un al doilea atacant (Burmaz), pe lângă alte schimbări. Aceasta a fost o mutare logică, având în vedere retragerea ordonată de Petrescu, iar menținerea a trei fundași centrali nu ar fi fost justificată. Meritul lui Șumudică constă în abilitatea de a solicita o ofensivă totală, iar golul rezultat dintr-o degajare greșită a lui Mogoș în piciorul lui Christensen, îi întărește reputația de antrenor intuitiv, capabil să ia decizii utile în momentele critic.
