Paraschiv și Rădoi au fost colegi la Steaua între 2000 și 2007, unde au obținut titlul de campioni de trei ori, în 2001, 2005 și 2006, și au câștigat Supercupa României în 2001 și 2006. În 2006, au ajuns în semifinalele Cupei UEFA, ratând finala după o victorie cu 1-0 în prima manșă cu Middlesbrough și o înfrângere în retur cu 2-4.
Sorin Paraschiv: „La naționala de juniori am fost împreună cu Mirel Rădoi de la 14 ani”
„Da, am jucat 7 ani la Steaua alături de Mirel. La naționala de juniori am fost împreună de la 14 ani. După juniorat, eu am fost promovat la echipa mare, iar el a jucat un an la Extensiv. Deci am avut doar un an în care nu am fost colegi. În total, am fost împreună în echipă aproape 12-13 ani.”, a afirmat Paraschiv.
„Para”, care studiază în prezent la școala de directori sportivi a FRF, consideră că Rădoi are un singur obiectiv pentru acest an: câștigarea campionatului. „Mi se pare că este foarte ambițios și, având în vedere cum l-am văzut dezamăgit chiar și când era pe locul 2, sunt convins că echipa va lua noul campionat în serios. S-ar putea să trebuiască să înfrunte o echipă puternică, FCSB, care continuă să se întărească.”
Astfel, fostul mijlocaș, cunoscut și sub numele de „Dulăul”, își va susține colegul și echipa din Bănie în sezonul următor: „Îi doresc mult succes! Dacă reușește să câștige campionatul, ar fi o realizare deosebită și merită apreciat.”
„Rădoi ar putea juca lejer în naționala de tenis cu piciorul!”
Sorin și Mirel au rămas prieteni, iar în timpul liber joacă tenis de picior. „Când are timp liber, ne aflăm pe terenul de tenis de picior, facem echipă la dublu. Suntem pasionați de sport. Mirel joacă foarte bine, ar face față și în echipa națională de tenis cu piciorul!”, a povestit Paraschiv. „Am reușit să învingem jucători profesioniști. Există și mulți foști fotbaliști care joacă excelent. De exemplu, Săpunaru, care este fantastic la fileu, ridică piciorul și lovește mingea deasupra capului. Totodată, și Mirel se descurcă de minune.”
Când l-am întrebat ce l-a caracterizat pe Mirel ca jucător de fotbal, răspunsul său a fost: „Seriozitatea, pe care o aveam toți în echipă, dar el trebuia să-și asume un rol de conducere, fiind căpitanul. De asemenea, determinarea sa a fost constantă. Am fost parte dintr-o generație excepțională, în care colaborarea a fost cheia succesului. Ne-am susținut reciproc, iar fiecare jucător a strălucit.”
