Octavian Bellu (74 de ani) a discutat cu Gazeta Sporturilor despre secretele succesului în gimnastica românească, subliniind importanța muncii, sacrificiilor și psihologiei în sport, precum și contribuția celor care au stat în umbră, dar au influențat performanțele de top ale țării.
În cadrul lansării cărții Alchimia Performanței, un ghid practic pentru susținerea echilibrului mental în sport, scris de Radu Predoiu, antrenorul Octavian Bellu a fost deschis să împărtășească perspectivele sale asupra sportului de performanță și asupra rolului important al psihologului în viața sportivilor.
Octavian Bellu: „Practicam psihologia sportivă, chiar dacă nu o numeam așa”
– Domnule Bellu, erați și psiholog sportiv în timpul carierei, chiar înainte ca această profesie să fie formal recunoscută.
– Este adevărat, noi practicam psihologia sportivă fără să conștientizăm acest lucru. Totuși, trebuie să menționez că am studiat psihologia în facultate, deci aveam o pregătire în acest domeniu. Acum, în sportul de performanță, atât pregătirea fizică, cât și cea psihologică sunt gestionate de specialiști. Aceasta îi permite antrenorului să se concentreze pe aspectele metodice și antrenament.
– Chiar dacă în trecut nu aveam psihologi sportivi calificați, am obținut rezultate excepționale. Care este explicația?
– Aceasta este o discuție complexă și nu aș vrea să intru în detalii, deoarece necesită o analiză amplă. Unii consideră că rezultatele erau obținute prin forțare, depășind limitele sportivilor.
– Așa este.
– Astăzi, trebuie să recunoaștem că a obține un record presupune să depășești anumite limite. Ce metode pot fi utilizate pentru a realiza acest lucru, dincolo de discuții și motivație? Sportivul trebuie să decidă ce își dorește. Dacă aspiră la performanță, va trebui să muncească din greu și să sacrifice anumite lucruri. Dacă dorește doar să se mențină activ, va intra într-o altă categorie.
„Trebuie să facem ceva! Să ne întrebăm de ce nu mai avem rezultate”
– Este evident că Octavian Bellu și Mariana Bitang sunt cei mai de succes antrenori din istoria gimnasticii românești. Cum ați reușit să obțineți aceste performanțe?
– Vreau să subliniez că aceste clasamente sunt onorabile, dar întotdeauna trebuie recunoscută munca imensă a sportivilor de la cluburi care contribuie la succesul lotului național.
– Așa este, aveți dreptate.
– Au existat antrenori dedicați să descopere și să pregătească sportivii până la un anumit standard. Odată ajunși la loturile naționale, aceștia erau perfecționați și deveneau sportivi care aduceau medalii.Trebuie să recunoaștem și munca celor care au contribuit fără să fie în lumina reflectoarelor.
– Este evident, dar realizările dumneavoastră…
– Am un respect profund pentru acești antrenori, mulți dintre ei fiind uitați. Chiar și cei care au fost parte a loturilor nu mai sunt amintiți. Mă tem să dau nume, deoarece aș putea să îi omisi pe alții, ceea ce nu ar fi corect. Trebuie să ne gândim că noua abordare a performanței bazată pe încrederea sportivului nu este sustenabilă. Fără un sistem bine pus la punct, performanța nu va fi posibilă!
„Nu, nu, nu! Nu m-am mutat în Austria. Am ținut niște cursuri.”
– Ce considerați a fi ingredientul secret al gimnasticii românești?
– Este munca asiduă și dorința de a avea succes. Acum, tinerii pot călători mai ușor în străinătate, pentru distracție sau vizite culturale. Pe vremuri, era mult mai dificil!
– Mulți copii plecau de acasă pentru a obține rezultate din cauza dificultăților financiare.
– Așa mi-au spus ei, nu eu.
– Acum există condiții, dar performanța rămâne absentă.
– Există condiții, dar fără muncă și un antrenor bine pregătit, nu se pot obține rezultate.
– La final, o întrebare mai personală. A apărut informația că ați plecat din România și vă aflați în Austria!
– Nu, nu, nu! Nu m-am mutat în Austria. Am ținut cursuri în Europa, fiind implicat într-o academie a unei federații internaționale, dar rămân acasă!
