Constantin-Bogdan Matei, președintele Agenției Naționale pentru Sport, este invitatul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu”. El nu ezită să critice primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, acuzându-l că, în decurs de zece ani, nu a reușit să construiască o sală polivalentă, iar patinoarul se află într-o stare avansată de degradare.
Discuția se concentrează asupra situației sportului românesc, provocărilor și lipsurilor cu care ne confruntăm, detalii despre finanțare și pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles, precum și subiectul rentelor viagere.
– Invitatul din această seară este domnul Constantin-Bogdan Matei, actualul președinte al Agenției Naționale pentru Sport. Acesta este și profesor de educație fizică.
– Bună seara, vă mulțumesc pentru invitație! Într-adevăr, profesia mea este de profesor de educație fizică și sport. Cred că este esențial să fii un exemplu pentru elevii tăi, nu doar prin ceea ce spui, ci și prin ceea ce demonstrezi în viața de zi cu zi.
Constantin-Bogdan Matei: „Am jucat fotbal la Vâlcea, iar echipa de handbal a fost una fabuloasă”
– Ce faceți pentru a vă menține în formă?
– Cu siguranță, îmi mențin un regim. Unii îl consideră drastic, dar eu îl văd ca pe o plăcere. De la dietă la mișcare, încerc să respect o rutină zilnică. Nu salt niciodată exercițiile fizice de dimineață, iar 30 de minute de mișcare sunt obligatorii pentru mine. Dacă am o întâlnire la ora 8, încep să mă antrenez la ora 6. Nu fac nimic complicat, alerg și fac câteva exerciții pe care le prefer. Dacă vremea permite, îmi plac și înotul, dar nu fac din asta un obiectiv de performanță. Evit excesele culinare și nu consum alcool.
– Se pare că ați fost bine plasat în sport.
– Sper să fie așa, dar va trebui să evaluăm la finalul mandatului dacă a fost bine sau nu. Întotdeauna îmi fac timp pentru mine, indiferent de programul de muncă. Mișcarea a fost o parte constantă a vieții mele, chiar și înainte de a deveni președinte al Agenției Naționale pentru Sport.
– Am citit că ați jucat și fotbal în tinerețe. Așa este?
– Da, am jucat la nivel de copii și juniori și apoi în Liga 3 și Liga 4, deci nu am făcut performanță profesionistă.
– La Universitatea Sibiu.
– Da, în Liga 3.
– Aveți mărturii despre această activitate?
– Cred că da, antrenorul din acea perioadă, domnul Gheorghe, un fost fotbalist de la Steaua, a fost, de altfel, coleg cu mine la studiile universitare. Am avut apoi ocazia de a fi și antrenor în perioada în care eram student la Facultatea de Educație Fizică și Management în Sport. Acolo am devenit profesor și manager sportiv, continuând să studiez la Universitatea Sibiu.
– Deci sunteți un profesor de educație fizică specializat în fotbal și poate că vă vom vedea la Federație, deși postul este ocupat pe viață de Burleanu.
– Îi urez succes domnului Burleanu. Este un manager de succes, cu o apreciere ridicată din partea celor care îl votează. Dar să revenim la subiectul antrenorului.
– Așa este.
– Am antrenat grupuri de juniori la Vâlcea, iar clubul a avut rezultate foarte bune local. Mi-a plăcut mult această profesie și sper ca, după mandatul meu la Agenția Națională pentru Sport și după încheierea activității politice, să revin ca antrenor de fotbal, pentru că îmi face plăcere.
– Locuiți în continuare în Vâlcea?
– Da, am locuința în Râmnicu Vâlcea, dar, având în vedere funcția, petrec mult timp la București.
– În Vâlcea nu mai aveți fotbal.
– Avem fotbal în Liga 3, și suntem pe primul loc. Până în acest moment, nu am avut nicio înfrângere și avem un antrenor foarte capabil. L-am întâlnit recent pe Beza și am discutat despre sportul din județul nostru. De asemenea, avem o academie de fotbal activă.
– Sunteți implicat? Mergeți la meciuri?
– Sigur, particip cu plăcere. Am relații permanente cu majoritatea antrenorilor din zonă și îmi place să fiu prezent, inclusiv la meciurile de liga inferioară.
– Ce poziție jucați?
– Eu am jucat fundaș central, dar și libero. Am avut antrenori pe care îi respect foarte mult și care au avut un impact semnificativ în istoria fotbalului din Vâlcea.
– Vâlcea a jucat în Liga 1. A câștigat Cupa României.
– Mă bucur să aud asta.
– Au fost jucători cunoscuți din Vâlcea, cum ar fi Crăciunescu și Dragomir.
– Este adevărat, Gheorghe este tot din Vâlcea, și am avut onoarea de a-l avea ca antrenor pe Teodor Ciobanu, câștigător al Cupei României. De asemenea, am avut ocazia să-l cunosc și pe Iancu Carabageac, un talent deosebit la care țin foarte mult.
– Locuiește în Vâlcea acum?
– Da, este activ și participă la multe meciuri, deși acum e doar spectator. Îi plăcea să fie prezent cât îi permite timpul. Am discuții frecvente cu antrenorii din localitate și mă interesează și alte sporturi precum handbalul și judo.
– Handbalul este un fenomen important în Vâlcea!
– A fost un real fenomen, mai ales handbalul feminin. Îmi face plăcere să discut cu personalități ca Luminița Huțupan, cel mai bun portar al lumii. A fost o generație fantastică, cu jucătoare remarcabile precum Magdalena Urdea.
– O echipă de referință în istoria handbalului românesc.
– A fost o echipă fabuloasă, iar atmosfera era întotdeauna incendiară. Foarte mulți iubitori de sport nu reușeau să găsească bilete la meciuri.
– A fost un fenomen!
– Cu o generație excepțională. Am avut ocazia de a discuta recent cu Steluța Luca, am depănat amintiri. Am crescut lângă acele handbaliste talentate.
– Adică?
– Pentru că am locuit în Râmnicu Vâlcea, multe dintre jucătoare erau vecine cu mine. Ne întâlneam frecvent, inclusiv cu Luminița Huțupan. Jucam tenis de picior pe strada pe care locuiam.
Luminița Huțupan Dinu alături de echipa Oltchimului în 2007 la câștigarea CupeI Cupelor
– Păi o băteați.
– Nu, nu. Erau meciuri foarte dificile. Tinerele handbaliste foloseau metode din fotbal în antrenamente, așa că, dacă jucai fotbal împotriva lor, riscurile erau mari. Ele aveau o îndemânare excepțională.
Îmi voi exercita rolul de președinte activ și implicat în mijlocul acțiunilor desfășurate de sportivi, asigurându-i că sprijinul pentru sportivii de performanță nu va implica doar avantaje.
Constantin-Bogdan Matei, președintele ANS
Constantin-Bogdan Matei: „Nicușor Dan nu răspunde la telefon, nu am cu cine să vorbesc! Ne luăm înapoi terenul pentru polivalentă”
– Ce planuri aveți pentru Sala Polivalentă din București? Este una dintre puținele capitale europene care nu beneficiază de asemenea facilități. Totul s-a mutat la Cluj, unde se organizează competiții sportive.
– Clujul va organiza și mai multe competiții. Agenția Națională pentru Sport a oferit terenul Primăriei Capitalei acum opt sau zece ani pentru construirea unei săli polivalente în București.
– Când ați fost ministru, în 2019, s-a discutat acest subiect.
– Nu s-a realizat nimic, iar acum, când am revenit ca președinte al Agenției Naționale pentru Sport, am adresat din nou Primăriei Generale a Capitalei pentru a-mi comunica stadiul proiectului. Răspunsul a fost vag și neserioas, spunându-ne că proiectul este pe lista de priorități, dar fără detalii.
– Au trecut 10 ani!
– Același răspuns l-am primit și când am preluat Agenția Națională pentru Sport, ceea ce este o abordare neserioasă în contextul sportului bucureștean.
– Răspunsul este semnat de primarul Nicușor Dan?
– Da, există semnătura primarului general, dar nu știu dacă a semnat el personal sau a delegat altora.
– Nu a comunicat deloc cu dumneavoastră?
– Nu răspunde la telefon. Pur și simplu nu am cu cine să discut!
Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului
– Nu ați încercat să-i scrieți?
– Din păcate, nu are o linie scurtă. Se pare că nu înțelege bine situatia, iar eu nu am cu cine discuta. Am mai avut o situție similară când eram președinte al Comisiei pentru Tineret și Sport.
– Așa este.
– Atunci am încercat insistent să iau legătura cu el. Când organizam o competiție importantă, era o situație similară.
– Maratonul, nu?
– Da, un maraton extrem de important, care se suprapunea cu organizarea unui târg. Am insistat să găsim o soluție, dar nu am reușit nici atunci, în ciuda numeroaselor apeluri. Singura opțiune a fost să trimitem o adresă oficială conform legii privind informațiile publice, iar răspunsul a fost iarăși vag.
– Asta înseamnă că deja căutăm alte soluții?
– Da, am două opțiuni: să aștept cu speranța că Primăria va construi sala sau să facem o Hotărâre de Guvern și să recuperăm terenul, căutând noi soluții.
Nicușor Dan discută frecvent despre o nouă sală polivalentă, dar fără rezultate
– O altă opțiune ar fi să construiți?
– Da, putem dezvolta proiectul nostru în cadrul Complexului Sportiv Național „Lia Manoliu”, unde se află terenul. Avem capacitatea de a construi o sală prin Compania Națională de Investiții.
– Bun, dar au trecut 10 ani.
– Din păcate, credem că vom mai pierde timp.
– Nu există perspective.
– Din păcate, nu există perspective.
– Trebuie să ne angajăm pe un termen fix pentru începerea construcției.
– Nu putem oferi niciun angajament în acest moment deoarece terenul este predat Primăriei Generale. Trebuie să facem o Hotărâre de Guvern pentru preluarea acestuia.
– Suntem prins în cerc.
– Așa pare, din păcate.
Constantin-Bogdan Matei, despre patinoarul din București: „Aceasta este o cerință de la CNI”
– Care este problema cu patinoarul „Flamaropol”?…
– La fel ca în cazul anterior, Compania Națională de Investiții ne-a cerut să refacem studiile DALI, deoarece cele existente au expirat. În proiectul nostru de buget pentru Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu” am alocat banii necesari. Sperăm că anul viitor vor începe lucrările pentru construcția patinoarului. Aceasta este, de altfel, singura noastră opțiune în ceea ce privește infrastructura sportivă.
– Este greu de crezut că un oraș precum București nu are un patinoar sau o sală sportivă de mari dimensiuni.
– La ora actuală, Federația Română de Natație și Pentathlon organizează competiții internaționale, dar acestea au loc în Otopeni, unde există un bazin olimpic.
– Deci nu aveți un termen fix pentru finalizarea construcției unei săli de mari dimensiuni.
– Din păcate, nu, iar problema sălii nu este în responsabilitatea Agenției Naționale pentru Sport, ci în cea a Primăriei Generale. Sper că, după încheierea campaniei electorale, primarul va avea timp să discutăm.
– Primarul nu vă răspunde, este greu de contactat.
– Poate că, după această perioadă electorală, lucrurile se vor liniști și va deveni mai deschis la dialog.
– Sau poate un alt primar va ocupa funcția.
– Sperăm ca următorul primar să fie mai deschis colaborării pe subiectul infrastructurii sportive din București și din România în general.
Cum va arăta noul patinoar „Mihai Flamaropol”
„Antrenorii trebuie să prezinte un aviz psihologic la fiecare doi ani”
– Ați fost ministru al sportului între 2018-2019, iar acum ați revenit la conducerea sportului în 2025. Cum ați regăsit sportul astăzi? Mai bine sau mai rău?
– Voi răspunde direct: nu am găsit un minister, ci o agenție.
– E un lucru mai bun sau mai rău? Părerea este împărțită.
– Cred că ar fi trebuit să rămânem ca minister și îmi doresc să revină această structură. A fi la masa deciziilor este crucial. În prezent, suntem Agenția Națională pentru Sport, și pentru orice proiect legislativ trebuie să colaborăm cu secretariatul Guvernului.
– Există o posibilitate să devenim minister din nou?
– Pe actuala structură guvernamentală, nu este posibil să se creeze un minister. Orice modificare necesită aprobarea Parlamentului, ceea ce implică o schimbare a Guvernului.
– Deci, se discută, fără niciun angajament concret, nu?
– Vreau să rămân corect, așa că afirm că această Agenție va continua să funcționeze. De la revenirea mea, am constatat că resursele umane sunt reduse comparativ cu perioada de dinainte, ceea ce este dezavantajos.
– Câți angajați erau și câți sunt acum?
– La plecarea mea, erau 172 de angajați la minister, acum avem 117 la agenție.
– Șaizeci mai puțin. E o diferență semnificativă.
– Este o diferență mare. La nivel general, când am plecat, erau 3200 de angajați și acum avem 2562. Numărul variază în funcție de plecări și venituri. Acesta e numărul total de angajați din cele 102 entități subordonate pe care le avem.
– Am înțeles.
– Deși au mai apărut departamente, acestea nu sunt încă folosite eficient. În prezent, lucrăm la o reorganizare, un proiect de lege privind centralizarea taberelor fiind în curs de avizare.
– Da.
– Sper ca până la sfârșitul lunii iulie să finalizăm predarea patrimoniului aferent domeniului tineret. Colaborăm cu Guvernul pe acest proiect legislativ și sunt încrezător că îl vom duce la bun sfârșit.
– Spuneți-mi, vă rog…
– O secundă! În ceea ce privește formarea și perfecționarea cadrelor didactice în domeniul sportului, am avansat cu un proiect de lege. Suntem pe cale de a-l finaliza. Venim cu modificări esențiale, inclusiv în cadrul comisiei pentru Tineret, Sport și Învățământ.
– Ne dați câteva exemple pentru a înțelege mai bine?
– Niciun antrenor sau specialist din domeniul sportiv nu va mai putea funcționa fără un aviz psihologic la fiecare doi ani. Fiecare structură sportivă din România va fi obligată să angajeze specialiști printr-un contract de muncă sau activitate sportivă. Așadar, vom avea o imagine clară asupra numărului de sportivi și antrenori.
– Asta e un aspect pozitiv.
– Da, iar statisticile ne arată că avem în jur de 100.000 de sportivi legitimați din diverse discipline, fără a include fotbalul. Dacă luăm în calcul fotbalul, numărul sportivilor ajunge la aproximativ 400.000, dar nu știm câți antrenori sunt. Aceștia nu sunt regăsiți sub o formă contractuală.
– Vă rog!
– Avem multe școli de fotbal, iar copiii sunt participativi. Însă nu putem verifica cu exactitate antrenorii care îi instruiesc pe acești copii.
– Aici aveți dreptate, dar multe discipline se confruntă cu lipsa antrenorilor calificați.
– Acest aspect devine evident…
– Ministerul are vreo soluție pentru a asigura salarii mai mari antrenorilor? Fără stimulente financiare, aceștia vor pleca.
– Agenția Națională pentru Sport poate sprijini federațiile sportive naționale, acestea din urmă putând angaja antrenori pentru loturile naționale. Este important să precizăm că sprijinim federațiile în principal în ceea ce privește activitatea lor sportivă.
– Am înțeles. Bun.
– Astfel, avem capacitate financiară pentru unele ramuri sportive, cum ar fi gimnastica, unde avem rezultate excelente. De exemplu, la tenis, am avut rezultate semnificative la nivel de juniori anul trecut. Prima mea discuție la revenirea în funcție a fost cu președintele Federației Române de Tenis, care mi-a semnalat dificultățile de finanțare.
– Da. Este o problemă recurentă.
– Acum, Federația Română de Tenis are asigurată finanțarea necesară.
Sorana Cîrstea
Constantin-Bogdan Matei: „Sportul românesc se află în progres!”
– Ați discutat cu Ion Țiriac de când ați preluat conducerea ANS?
– Am avut o colaborare foarte bună în trecut. Ion Țiriac a fost președintele Federației Române de Tenis când eu am fost ministru. Până în prezent, am discutat doar cu președintele federației, George Cosac, și avem o colaborare normală.
– Așa să fie. Dar cum ați găsit sportul românesc?
– Eu consider că aceasta este o perioadă de progres, și pot oferi exemple.
– Există o criză în sportul românesc?
– Nu, nu este cazul. Privind rezultatele, ne situăm bine la Jocurile Olimpice.
– Așa să fie.
– La Jocurile Olimpice de la Tokyo și Paris am obținut 43, respectiv 26 de medalii. Aceasta nu poate fi decât o dovadă de progres.
– Nimeni nu a declarat criză niciodată, chiar și în momente dificile.
– Eu pot să accept termenul de criză.
– Deci sportul este pe o tendință ascendentă?
– Din punctul meu de vedere, da. Strict legat de ciclul olimpic, suntem în creștere. Declinul, chiar și pe plan internațional, nu este vizibil; avem reprezentanți români în bord-urile federațiilor internaționale, lucru care dă o legitimitate sportului românesc.
– Este un lucru pozitiv, da.
– Avem performanțe excelente la triatlon, unde am participat la activități internaționale. La lupte, vicepreședintele Federației Române de Lupte este membru în bordul Federației Europene.
– Corect, mai multe doamne primesc aplauze meritate.
– Fiecare succes, cum ar fi cel de la handbal, este demn de lăudat. Vorbim de creșteri pe diverse categorii.
Naționala României de handbal feminin
„Statul alocă 70% dintre fonduri sportului! Singurul sport profesionist în România este fotbalul.”
– Cu alte cuvinte, nu credeți în criza sau stagnarea sportului românesc.
– Sub nicio formă! Există cu siguranță un progres semnificativ, din punct de vedere financiaro-ce economic.
– Deci statul alocă mai mulți bani sportului decât în trecut?
– Nu!
– Credeți că progresul în sport se poate atinge fără implicarea sectorului privat?
– Există două aspecte distincte. Alocările de stat ar trebui gestionate eficient. Voi da un exemplu.
– Banii publici alocați sportului acum sunt mai mulți decât în 2019, când ați fost ministru?
– Vorbim despre tot ce înseamnă sistemul sportiv.
– În general, bugetul este mai consistent.
– În definitiv, am mai multe surse în comparație cu 2019.
– Înțeleg, dar nu toți banii au aceeași valoare.
– Este supus calculului, plecând de la ajustarea inflației.
– Așadar, nu putem spune că sportul nu beneficiază de fonduri?
– Nici pe departe, sportul beneficiază de resurse, dar există și situații punctuale care necesită îmbunătățiri. Investițiile locale, fiind gestionate de primării și consilii locale, sunt și ele semnificative.
– Mai multe fonduri înseamnă mai multe oportunități.
– Absolut, estebine de știut că implicarea mediului privat este esențială. De exemplu, la nivel de salarii, baschetul românesc se află printre primele cinci locuri în Europa.
– Salariile acestor sportivi sunt extrem de mari.
– Asta nu înseamnă că nu sunt meritate. Sportivii și antrenorii au realizări excepționale. Vreau să subliniez că România este acum importantă pe harta sportivă europeană.
– Clujul atrage multe investiții.
– Există investitori excelenți, care joacă un rol important în succesul sportului. Am purtat discuții cu investitori care au arătat deschidere.
– Care e proporția veniturilor de la stat comparativ cu cel privat?
– Este cam 70% stat și 30% privat.
– Este puțin, nu?
– Foarte puțin.
Vreau să asigur o finanțare corectă pentru ramurile sportive olimpice. Este important să recunoaștem că Agenția Națională pentru Sport nu trebuie să discrimineze. Ceea ce înseamnă olimpismul se află la COSR, iar criteriile de finanțare sunt clar stabilite.
Constantin-Bogdan Matei, președintele ANS
– Este normal ca ministere precum Apărarea Națională să investească în echipa de fotbal Steaua, care nu poate promova?
– Situația promovării este o chestiune organizatorică. În România, singurul sport profesionist este fotbalul. Restul sunt amatori!
– Se discută mult despre subiectul acesta:
– Sigur, trebuie să abordăm corect subiectul. Singura ligă profesionistă din România rămâne fotbalul. Există criterii în Legea 69/2000 ce definesc organizarea sportului profesionist.
U-BT Cluj – Rapid, finala Cupei României la baschet
– Deci, sistemul nu permite ca echipele să devină profesioniste?
– Așa este. Singura organizare profesionista validată vine din fotbal, prin Liga Profesionistă. În rest, toate celelalte activități pot fi considerate amatoare. Structura sportivă trebuie să îndeplinească cerințele legislative.
– Ce părere aveți despre cluburile care beneficiază de finanțare exclusiv de la stat, dar nu pot promova?
– Nu, dar înţeleg că au parte de meniuri diverse de sponsorizări. Ceea ce apreciem este că investesc mult în Academia de Fotbal.
– Chiar acum, investesc în și mai mulți copii în Academie.
– Aceasta este o direcție foarte bună. Dacă ne dorim rezultate, investiția în tineri este esențial.
– În concluzie, statul român ar trebui să investească în tineri.
– Obligația de a obține rezultate se regăsește în parteneriate private pe care trebuie să le dezvoltăm.
– Vreau să discutăm despre Legea Sportului. Este depășită?
– În opinia mea, este depășită în anumite părți, însă nu în totalitate. Trebuie implementate modificări.
– Ce modificări doriți să faceți?
– Vrem să actualizăm capitolele ce se referă la formarea și perfecționarea cadrelor, precum și la definirea structurilor sportive.
– Includ multele academii de fotbal?
– Corect, nu sunt definite în legislație. Trebuie definiție clară pentru academiile sportive pentru a le integra legal.
– Asta este o măsură necesară.
– De asemenea, trebuie actualizată legea pentru a face față cerințelor sportive contemporane.
„Avem 5.000 de profesori formați pentru a preda șahul în școli!”
– În privința sportului în școli, consider că este nevoie de mai mult?
– Colaborăm strâns cu Ministerul Educației Naționale. Recent, am reușit să introducem nutriția în programa școlară.
– Avem o problemă cu obezitatea și sedentarismul.
– Acum există două ore de educație fizică în școli.
– Sunt suficiente?
– Nu, nu sunt. Sperăm să creștem numărul la cinci ore. La nivel primar și gimnazial, se pot adăuga ore de educație fizică.
– Dar aceste ore nu se aplică uniform.
– Este adevărat că există opțiuni, cum ar fi formațiuni sportive pentru elevi. Peste 5.000 de cadre didactice au fost instruite pentru a preda șah. De asemenea, mulți copii participă la activități sportive, iar Turul României se apropie cu un număr mare de tineri participanți.
Turul României – ziua 4
– Și deci considerați că sportul de masă este un subiect prioritar?
– N-am spus că este totul perfect. Trebuie să avem trei ore de educație fizică pe săptămână.
– Asta se aude de ani de zile.
– Problema este infrastructura. La o școală cu un număr mare de elevi este o provocare să asiguri condiții adecvate de desfășurare a orelor de educație fizică.
– E o problemă de fond, așa este.
– Eu și colegii mei ne dorim să găsim o soluție pentru a asigura un mediu favorabil.
– Există o hartă a infrastructurii sportive gestionată de Minister?
– Da, Agenția Națională pentru Sport o are, iar informațiile sunt disponibile.
– Este paradoxal că în Târgoviște se construiesc stadioane cu investiții imense?
– Oportunitățile de construcție nu sunt stabilite de Agenție, ci de comunitățile locale.
– Agenția nu are nicio autoritate în acest sens?
– Nu, Agenția Națională pentru Sport nu este responsabilă pentru aprobările de construcție.
„Susțin Dinamo, dar admir determinarea lui Mario Camora”
– În încheiere, vreau să discutăm despre rentele viagere.
– În prezent, există 642 sau 657 de beneficiari ai rentelor viagere, iar acestea sunt administrate de Agenția Națională pentru Sport. Indemnizațiile de merit sunt gestionate de Academia Română pentru personalități din cultură și sport.
– Ce este câteodată cea mai importantă distincție?
– Este o chestiune complexă, dar beneficiază numeroase persoane.
– Nu se pot cumula rentele.
– Asta e corect, nu se pot cumula legal.
– Dar ambele sunt plafonate, nu?
– Corect, se discută pentru deblocarea plafonului, iar acest lucru este preconizat pentru 1 ianuarie 2026.
– Cum decurg pregătirile pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles?
– Ne întâlnim regulat pentru a discuta detalii privind bugetul și sprijinul pe care îl oferă Agenția Națională pentru Sport.
– Care echipă preferați?
– Dinamo.
– Chiar dacă se află în insolvență?
– Da, tot ce ține de hârțogăraie.
– Care este sportivul dumneavoastră preferat?
– Am o mulțime de sportivi pe care îi admir. Printre ei, Gică Popescu și Dan Petrescu sunt nume importante pentru mine. Îmi place Mario Camora pentru forța și determinarea sa.
Mario Camora în fotbalul românesc
– Este o slăbiciune pentru tine.
– Mi se pare fantastic.
– Joacă încă la 38 de ani, cu performanțe de invidiat.
– Este impresionant. Arată tuturor cum se poate menține pasiunea sportivă la un nivel profesional.
– Cine câștigă campionatul?
– Nu știu, sunt destul de ezitant. E greu să mă pronunț.
– Ar fi bine să câștige Dinamo, nu?
– Nu pot să spun asta în mod serios; realistic, este o provocare.
Din poziția de președinte al Agenției Naționale pentru Sport, îmi doresc ca această funcție să dureze cât mai mult, deoarece îmi place ceea ce fac. Aș reveni cu plăcere pentru sportul românesc, deși recunosc că nu este simplu. Voi fi un partener corect și loial sportivilor și federațiilor.
Constantin-Bogdan Matei, președintele ANS
